Cu maestrul Tudor Gheorghe despre subculturĂŁ si „Lectia“

• rapsodul a criticat modul ĂŽn care autoritĂŁtile organizeazĂŁ evenimente prin care promoveazĂŁ subcultura • artistul ĂŽsi propune reabilitarea adevĂŁratului folclor românesc • „Eu nu pot trata spectatorii ca pe niste trogloditi“, a sustinut Tudor Gheorghe n

ÎndrĂŁgitul artist Tudor Gheorghe a oferit romascanilor duminicĂŁ, 23 noiembrie, un spectacol liric cu versuri de exceptie ale poetilor Alecsandri, Arghezi, Eminescu, Beniuc si PĂŁunescu. „Lectia“, dupĂŁ cum s-a numit spectacolul, a adus ĂŽn centrul atentiei folclorul adevĂŁrat, cel uitat acum ĂŽn negura subculturii promovatĂŁ la nivel national. ÎntĂŽlnirea maestrului Tudor Gheorghe s-a dorit a fi si o pledoarie pentru acuratetea limbii române. „SunĂŁ putin didacticist si debusolant acest titlu. Mi-am auzit vorbe din punctul acesta de vedere: «ce, vine sĂŁ ne tinĂŁ lectii? Ce lectii?». Spectacolul este de cu totul altĂŁ facturĂŁ - aratĂŁ care ar trebui sĂŁ fie jaloanele de care sĂŁ ne sprijinim astfel ĂŽncĂŽt sĂŁ ne pĂŁstrĂŁm demnitatea si mĂŽndria nationalĂŁ, care scĂŽrtĂŽie. E o lectie despre cum ar trebui sĂŁ ne redobĂŽndim mĂŽndria de a fi ce-am fost. Jaloanele acestea sĂŽnt trei: respectul fatĂŁ de limba românĂŁ, respectul fatĂŁ de istorie si valorile spirituale, precum si respectul fatĂŁ de religie. Sigur, spectacolul este presĂŁrat cu umor, muzicĂŁ aleasĂŁ pe texte clasice. Prima parte a spectacolului, acea pledoarie pentru acuratetea si pĂŁstrarea limbii române, include poeme de Nichita StĂŁnescu, de Sion, de Mateevici, nume serioase. Am considerat cĂŁ de 30 de ani, ĂŽn orasele mici ale tĂŁrii, nu se mai ĂŽntĂŽmplĂŁ nici un fenomen cultural major. De obicei, municipalitatea si cei care trebuie sĂŁ se ĂŽngrijeascĂŁ de cultura urbei se multumesc a raporta organizarea de evenimente - un termen pe care-l urĂŁsc - instalĂŽnd ĂŽn centrul orasului o scenĂŁ unde invitĂŁ diversi artisti. Românul e fericit, stĂŁ cu o bere ĂŽn mĂŽnĂŁ, se uitĂŁ si pleacĂŁ acasĂŁ fĂŁrĂŁ sĂŁ fi ĂŽnteles nimic“, a spus Tudor Gheorghe. Înainte de ĂŽntĂŽlnirea cu publicul romascan, maestrul a oferit un interviu sincer despre culturĂŁ, viatĂŁ, politicĂŁ si despre România. Artistul ĂŽsi propune reabilitarea adevĂŁratului folclor românesc, o traditie pe care românii au uitat-o, ĂŽn favoarea pseudo-folclorului promovat de posturile de televiziune. „Tot ce-am fĂŁcut eu a fost un plan cultural exact. Am o obsesie pentru reabilitarea cĂŽntecului popular, care acum e mĂŁcelĂŁrit, jignit, cĂŁlcat ĂŽn picioare. Eu ĂŽncerc, dar sĂŽnt mult prea singur, iar cĂŽnd ridic vocea si spun cĂŁ nu e bine ce facem, mi se spune sĂŁ-mi vĂŁd de treabĂŁ. As cere celor care ne oferĂŁ aceste spectacole jenante ca, mĂŁcar periodic, sĂŁ oblige «cĂŽntĂŁtorii» aceia sĂŁ interpreteze o piesĂŁ din fondul real al folclorului românesc. Avem festivaluri cum nu are nici o tarĂŁ - al jumĂŁrilor, al usturoiului, al cepei rosii, toate ideile din lume. E o exagerare. Nu avem artisti cu adevĂŁrat deosebiti. Mie, artistic vorbind, ĂŽmi place efortul pe care ĂŽl face Loredana sĂŁ fie altfel. Ea chiar munceste, si spun asta raportĂŽndu-mĂŁ la cĂŽntĂŁrete deosebite ca Mirabela Dauer, Margareta PĂŽslaru, Angela Similea. Eu nu am de gĂŽnd sĂŁ tratez spectatorii din Roman ca pe niste trogloditi. Publicul meu e unul care gĂŽndeste si care nu trebuie sĂŁ plece dezamĂŁgit“, a spus maestrul. În opinia sa, românilor le lipsesc reperele si valorile, ucise de dragul ratingului. Speranta mai existĂŁ doar ĂŽn generatia tĂŽnĂŁrĂŁ, cu conditia sĂŁ se ĂŽntoarcĂŁ ĂŽn tarĂŁ si sĂŁ ĂŽncerce din rĂŁsputeri schimbarea ei. Ar mai fi de spus cĂŁ sute de romascani au venit la «Lectia“ lui Tudor Gheorghe. Semn cĂŁ, deocamdatĂŁ, cultura adevĂŁratĂŁ n-a murit si cĂŁ oamenii ĂŽncĂŁ ĂŽsi mai doresc produse de rafinament intelectual.