Culitã Tãrâtã, plîns în versuri de om simplu
• poetul popular Dumitru Achitei a scris cîteva versuri cu durere, aflînd de moartea fostului sef al judetului • „Culitã Tãrâtã a fost/ Om cu sufletul frumos/ A iubit viata, nu sagã/ Si familia lui dragã“, spune sãteanul din Valea Ursului • acesta a amintit si de faptele de omenie ale regretatului sef de judet • Poetul popular Dumitru Achitei, din satul Chilii, comuna Valea Ursului, a fost unul dintre nenumãratii oameni care au plîns moartea prematurã a lui Culitã Tãrâtã, fostul sef al Consiliului Judetean Neamt. Cu tristete în glas, bãtrînul si-a adus aminte de momentele din viatã cînd s-a întîlnit cu regretatul politician, într-o conjuncturã care l-a caracterizat pe acesta din urmã, aceea de filantrop. „Mãrturisesc cã am avut fericirea sã cunosc un om cu suflet mare, un om între oameni, pentru cã acesta a fost domnul Culitã Tãrâtã, care provenea tot de pe meleagurile noastre, din satul Iucsa, comuna Bozieni. Prin omenia si prin puterile sale sufletesti a ajutat multã lume, fãrã sã se stie. De exemplu, la noi în sat a ars o casã, la o familie mai sãracã, a Floarei Moraru, care are doi copii cu handicap si douã fete. Primarul nostru, Viorel Smeria, neavînd putere financiarã s-o ajute, a apelat la domnul deputat, pe atunci, Culitã Tãrâtã. Fãrã pic de retinere, el a adus toate materialele necesare pentru construirea unei case si a urmãrit cu atentie lucrãrile, pînã ce constructia a fost gata. Vã închipuiti cîtã bucurie a fost la familia respectivã, cîtã vorbã bunã si frumoasã a fost în tot satul pentru aceastã faptã. Atunci l-am si cunoscut personal pe domnul Tãrâtã, cînd a venit cu niste alimente, în ziua de Paste la familia respectivã, vecinã cu mine. A avut bunãvointa si curiozitatea sã mã cunoascã, a venit si la mine în casã, unde a vãzut poeziile publicate. M-a încurajat si, dacã bunul Dumnezeu îl mai tinea în viatã, am toatã convingerea cã m-ar fi ajutat, cu sufletul lui mare, sã îmi public lucrãrile. Sînt foarte trist si afectat de decesul sãu, acest fapt determinîndu-mã sã compun o poezie, care sã reflecte bunãtatea si omenia celui care a fost Culitã Tãrâtã. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace“, a spus Dumitru Achitei. Scrierea sa este în tonul a ceea ce înseamnã poezia popularã, cu versuri uneori rimate, alteori albe, uneori naive, alteori pline de întelesuri. „Toti cei ce l-am cunoscut/ Pe omul recunoscut/ Culitã Tãrâtã a fost/ A avut în viatã rost/ Suflet bun, cu omenie/ Asa cum îmi place mie/ Iubit a fost, an de an/ De la Neamt în Bãrãgan/ Deputat în Parlament/ Vorbea frumoas, cu talent/ El pãmîntul a iubit/ De cînd era copil mic/ Si l-a fãcut sã înfloreascã/ Pe noi toti sã ne hrãneascã/ Acum frigul a venit/ O veste grea ne-a lovit/ Pînã' la munte, la trei brazi/ De la Iucsa-n Piatra Neamt/ Cel ce-a fost omul iubit/Pentru veci ne-a pãrãsit/ Culitã Tãrâtã a fost/ Om cu sufletul frumos/ A iubit viata, nu sagã/ Si familia lui dragã/ Cei trei brazi merg înainte/ Si-l vor mosteni cu cinste“, sînt versurile poetului popular din Chilii. Dumitru Achitei, în vîrstã de 73 de ani, poate fi considerat un exemplu de viatã. ÃŽn ciuda faptului cã a primit un teribil soc al sortii, îmbolnãvindu-se grav încã de la 16 ani, omul si-a pãstrat simtul umorului cultivîndu-si talentul artistic autodidact. Bãtrînul scrie poezii într-un grai si o manierã tipic moldovenesti, fapt care i-a adus recunoasterea în comunitate si nu numai. A început sã astearnã pe hîrtie versuri naive, cu simplitatea tãranului, încã din urmã cu 40 de ani, între timp o parte a lucrãrilor sale fiind publicate în ziare si reviste. Cel mai recent, mos Dumitru a avut ca inspiratie internarea în Spitalul Municipal de Urgentã Roman, compunîndu-le o poezie de multumire cadrelor medicale care l-au îngrijit. Marea durere a lui Dumitru Achitei este cã are acum 220 de lucrãri nepublicate, „material“ pentru vreo douã volume de poezie popularã.
|
Autentificare
