 Recuperatorilor li s-a pus botnitã
• persoanele cãrora bãncile le-au transferat creantele cãtre firme de recuperare nu mai pot fi hãrtuite • un nou cod de conduitã stabileste limitele în care recuperatorii pot apela clientii • ei nu mai au voie sã sune oricînd doresc si sã ameninte • la 1 septembrie, nemtenii aveau 225 milioane de lei restante la credite •
Nemtenii care au debite restante, creante pe care bãncile le-au dat cãtre firmele de recuperare, nu vor mai putea fi hãrtuiti de recuperatori. A fost adoptatã o nouã formã a codului de conduitã care le interzice firmelor de profil comportamentul abuziv. „Codul de conduitã a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atît în ceea ce priveste frecventa apelurilor cãtre persoanele cu datorii, cît si în ceea ce priveste corespondenta scrisã cãtre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o întelegere amãnuntitã si clarã a comportamentului de bazã asteptat din partea fiecãrei companii de colectare a creantelor membrã AMCC si a angajatilor acesteia“, conform unui comunicat al Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale. Conform noilor norme, recuperatorii de creante pot suna la debitori numai de douã ori pe sãptãmînã, în intervalul orar 8 - 12, precum si sîmbãta între 9 si 14, exceptie fãcînd doar cazurile în care clientul cere sã fie apelat la alte ore decît cele stabilite prin regulament. ÃŽn acest fel recuperatorii nu mai pot hãitui clentii cu telefoane în orice moment al zilei si indiferent de ziua din sãptãmînã. Totusi, solicitarea datornicului de a fi vizitat în alte intervale decît cele stabilite nu trebuie sã aibã la bazã intentia debitorului de a evita întîlnirile cu recuperatorii. Noul cod de conduitã mai prevede cã discutiile cu clientii trebuie sã fie politicoase si sã asigure protejarea si nedivulgarea cãtre terti a informatiilor privind obligatiile de platã ale debitorului si datele personale ale acestuia. La începutul convorbirii agentul de colectare are obligatia de a se prezenta si sã anunte numele companiei pe care o reprezintã, precum si numele creditorului pentru care actioneazã. Trebuie explicat debitorului motivul convorbirii si sã clarifice orice nelãmuriri. Numãrul convorbirilor a fost limitat la douã pentru a evita hãrtuirea. La fel ca în cazul convorbirilor telefonice, recuperatorii de creante pot vizita datornicul, la adresa indicatã, numai în zilele lucrãtoare de la 8 la 21 si sîmbãta nu mai tîrziu de ora 14. Si cei care calcã pragul debitorilor trebuie sã fie politicosi, sã se legitimeze si sã prezinte împuternicirea pe care o au de la compania de colectare a creantelor. Ei trebuie sã explice scopul vizitei si sã clarifice orice nelãmuriri ale debitorului. Trebuie mentionat faptul cã la cerere, debitorii pot primi de la recuperatori o copie gratuitã a codului de conduitã. Sînt noutãti si în domeniul corespondentii cu cei care nu si-au achitat ratele la zi, iar prima scrisoare trebuie sã arate în detaliu debitul. Corespondenta va fi întotdeauna în plic sigilat, lipsit de însemnãri în afarã de adresã în afarã de sigla companiei de colectare a creantelor. Debitorii care-i reclamã pe recuperatori cã nu le respectã drepturile trebuie sã primeascã rãspuns în 30 de zile. Noile norme prevãd expres cã folosirea fortei, a unui limbaj vulgar ori ton nepoliticos, precum si utilizarea amenintãrilor în recuperarea creantelor sînt practici interzise. Nu de putine ori s-a întîmplat ca despre problemele unui debitor sã afle pãrintii, rudele, colegii de serviciu sau vecinii, totul datorîndu-se „insistentei“ de care dãdeau dovadã recuperatorii. Insistentã care, în unele cazuri, i-au adus pe cei în „culpã“ în pragul nebuniei, la propriu, sau la comiterea unor gesturi extreme gen tentative sau chiar sinucideri.
Ce mai e pe piata bancarã
Perioada de varã a fost beneficã pentru cei care au împrumuturi la bãnci, pãstrîndu-se relativ constantã valoarea restantelor în cazul debitorilor ce nu au mai putut tine pasul cu graficul de rambursare a ratelor. Datoriile nu au crescut, dar nici nu au scãzut, astfel cã datornicii nu au mai rãmas în urmã, dar nici nu au reusit sã achite banii pentru a ajunge cu ratele la zi. Vestea bunã este cã persoanele care nu s-au îndatorat în vremurile de glorie ale creditãrii, au reusit sã mai punã deoparte ceva bãnuti. Asa stînd lucrurile, 1 septembrie i-a prins pe nemteni cu restante totale la credite în valoare de 225,5 milioane lei, sensibl mai mari decît în luna anterioarã, cu vreo 2 milioane de lei. Conform datelor publicate lunar de BNR, am terminat primele opt luni din acest an cu credite în derulare, în moneda nationalã sau în valutã, ce însumeazã 2.217,1 milioane lei. Din aceastã sumã sînt credite curente, unde nu se înregistreazã întîrzieri pentru cea mai mare parte a sumei, respectiv 1.991,6 milioane lei ron. Sînt si datornici care, la toate tipurile de credite, au restante la împrumuturi ce se cifreazã la 223,5 milioane lei. Defalcat, afaceristii si populatia au luat din bãnci împrumuturi în moneda nationalã ce totalizeazã 1.290 milioane noi. Plãtile sînt în grafic la credite care însumeazã 1.175 milioane de lei, restantele cifrîndu-se la 115,2, stationar. Cea mai mare parte a creditelor în lei, 686 milioane, erau împrumuturi ale mediului de afaceri, iar persoanele fizice se creditaserã cu peste 601 milioane. Din acesti bani, circa 455,5 milioane erau credite de consum, si numai vreo 118,6 milioane de lei erau bani pentru locuinte, restul fiind contractati în alte scopuri. Creditele în valutã sînt mai mici decît cele în lei si se cifreazã la 927 milioane de lei, în scãdere cu vreo 9 milioane. Pentru 816,7 milioane plãtile sînt în grafic, iar restante sînt la alte 110,3 milioane lei, mai putin decît la împrumuturile în moneda nationalã. Firmele au contractat împrumuturi de 345milioane de lei, iar persoanele fizice s-au îndatorat cu diferenta de peste 580 milioane lei. Cea mai mare parte, 294 milioane lei, sînt împrumuturi de consum, iar alte 280 milioane au fost credite pentru locuinte. Unii au reusit totusi sã facã si economii. Depozitele nemtenilor în moneda nationalã la sfîrsitul lunii trecute se cifrau la circa 489 milioane de lei, iar cele în valutã sînt de circa 261 milioane lei.
|
Autentificare
