Pacientii cobai, detalii socante
• a fost efectuatã prima retinere si arestare a unui doctor dupã cele 26 de perchezitii la cabinetele unor medici, la 31 de spitale si la 5 firme • anchetatorii sustin cã s-au derulat studii clinice ilegal, pentru omologarea în tarã a unor medicamente • de la Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt au fost ridicate înscrisuri ce privesc trei studii clinice n
Perchezitiile efectuate în ultima zi a lunii mai în spitale din tarã, incusiv în Neamt, cabinete medicale si firme au dus si la prima retinere în acest caz. Nu este vorba despre vreun doctor nemtean, ci de Delia Podea, sefa Sectiei Psihiatrie a Spitalului Clinic Judetean de Urgentã Arad si profesor la Universitatea de Vest „Vasile Goldis“. Aceasta a fost adusã în Capitalã si arestatã la Tribunalul Bucuresti. Ancheta Parchetului de pe lîngã ÃŽnalta Curte de Casatie si Justitie ar viza peste 50 de medici din tarã (descinderi s-au efectuat la 26 de cabinete din Bucuresti, Arad, Cluj, Constanta si Dolj, la sediile a cinci firme si s-au ridicat înscrisuri si probe de la 31 de spitale din judetele Arges, Botosani, Buzãu, Brasov, Cluj, Constanta, Dîmbovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea). Doctorii sînt acuzati de luare de mitã, abuz în serviciu, fals intelectual si fals material în înscrisuri oficiale. Medicii inclusi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentatie de evaluare a pacientilor - subiecti, fie prin falsificarea consimtãmîntului de participare la studiu acordat de cãtre pacient sau de cãtre apartinãtorii acestuia, fie prin consemnarea în fisele de evaluare sau foile de observatii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sãnãtate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Date de anchetã mai aratã cã ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental, sau nu ar fi administrat medicamentul pacientului, în realitate. Ulterior, medicii ar fi prezentat cãtre sponsorul care comanda studiul, respectiv societãtile perchezitionate, documentele necesare avizãrii si aprobãrii punerii pe piatã a respectivelor medicamente ce au fãcut obiectul studiului clinic. Concret, au folosit pacienti pe post de cobai prin administrarea de medicamente neomologate cu sau fãrã acordul lor. Ce s-a petrecut prin spitalele vizate de anchetatori încã nu a fost fãcut public, dar într-un comunicat al Parchetului de pe lîngã ÃŽnalta Curte este explicat pe larg cum „lucra“ medicul din Arad. Iar detaliile sînt socante.
„Rezultatele testelor erau consemnate fictiv“
„Din cercetãrile efectuate a reiesit cã un medic psihiatru de la un spital din Arad (...), a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate sã figureze cu internãri în cadrul Sectiei de Psihiatrie, în vederea întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boalã. ÃŽn realitate persoanele în cauzã nu suferã de afectiuni psihice, însã în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidentele medicale, figurînd fictiv atît cu internare cît si cu tratament de specialitate. Mai mult, unora dintre pacienti le conditiona internãrile fictive de participarea la studii clinice. Scopul acestui demers era obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucît retributia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în functie de numãrul de pacienti înrolati. (...) A reiesit faptul cã medicul psihiatru, utilizînd ascendentul moral si profesional de care beneficiazã în relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, cãrora le este îndrumãtor de rezidentiat, îi determina si îi constrîngea sã sãvîrseascã astfel de ilegalitãti. Studiile clinice erau efectuate fãrã consimtãmîntul informat al subiectilor, fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzãtoare adevãrului referitoare la diagnostic, starea de sãnãtate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia. Pentru obtinerea semnãturii pe declaratia privind consimtãmîntul participãrii la studiu, medicul psihiatru actiona în douã modalitãti: fie prezintã documentul pacientilor sau apartinãtorilor acestuia (în situatia pacientilor fãrã discernãmînt) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafãcea sau dispunea unor medici rezidenti sã contrafacã semnãtura. Pentru a asigura numãrul de pacienti prevãzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii si pacienti care nu suferã de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. (...) Pe parcursul derulãrii studiilor, medicul consemna în foile de observatii si în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea dupã cum urmeazã: administrarea medicamentelor experimentale chiar în situatia în care pacientul nu se mai prezenta la vizite si nu intra în posesia acestora; efectuarea de teste si prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar si în situatia neprezentãrii regulate a pacientilor la vizite sau a deteriorãrii grave a
stãrii de sãnãtate a subiectilor ca urmare a administrãrii
medicamentatiei din studiu. ÃŽn astfel de situatii, rezultatele testelor
erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la
pacienti anterior începerii studiului si depozitate în aparate frigorifice,
fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Sectiei de Psihiatrie.
Totodatã, acesta nu consemna în foile de observatii administrarea
unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care
producea efectele pozitive vizate de studiu. ÃŽn situatia în care pacientii nu rãspundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti în studiu, li se administrau medicamente continînd substante neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei. Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare pacientilor înrolati în studiu li se întocmeau douã seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contrafãcute care se înmînau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fãrã a se mentiona includerea pacientului în studiu. Prin modalitãtile descrise se urmãrea includerea în studii a unui numãr cît mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictivã a cît mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor“. Reamintim cã anchetatorii au ajuns pe 31 mai si la Sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean Neamt, de aici fiind ridicate înscrisuri ce privesc trei studii clinice, unul terminat si douã aflate în derulare.
TEXT SEPARAT
Colegiul Medicilor ia atitudine fatã de scandalurile din sãnãtate
• chirurgul Iosif Koszeghi este încredintat cã existã interese oculte de demolare a sistemului sanitar • acesta sustine cã dupã Revolutie nu a existat dorinta explicitã de reformare a sistemului • a tîrî medicii prin instante pentru cã acceptã ca firmele de distribuire a medicamentelor, aparaturii sau biocidelor sustin perfectionarea profesionalã, e prea mult • Ministerul Sãnãtãtii ar trebui sã achite costurile de perfectionare ale medicilor n
Flora ORDEAN
Presedintele Colegiului Medicilor Neamt, Iosif Koszeghi, aflat zilele trecute la un congres international al chirurgilor, la Sinaia, a luat atitudine fatã de înversunarea cu care se loveste în ultima vreme în sistemul de sãnãtate publicã din România, ca si cum cineva ar dori cu tot dinadinsul sã-l dãrîme. Pe de altã parte, acesta crede cã se exacerbeazã acuzatiile aduse in corpore doctorilor, din cauza coruptiei unor medici si cã, în fapt, cauzele trebuie cãutate în subfinantarea sistemului medical românesc. A reprosa medicilor cã acceptã finantarea de cãtre firmele de distribuire a medicamentelor, a materialelor sanitare sau aparaturii este o dovadã a neîntelegerii hibelor din sistemul sanitar. „Problemele care sînt acum în dezbatere publicã sînt de naturã a fi clarificate de corpul profesional al medicilor. Scandalul cu Hexi Pharma este real si noi am luat atitudine. Este o crimã cã s-au folosit substante biocide diluate. Noi n-am stiut acest lucru si am expus pacientii si pe noi însine la multe riscuri. Este clar cã acum cei vinovati si sînt multi, este normal sã plãteascã pentru aceastã potlogãrie. Al doilea mare scandal din sãnãtate este legat de sponsorizarea perfectionãrilor noastre de cãtre firmele care livreazã medicamente, materiale sanitare ori aparaturã, prin decontarea participãrii la aceste congrese. ÃŽn opinia noastrã, culpa nu ne apartine. Medicii în permanentã au obligatia de a se perfectiona, ori un medic din cei 3.000 lei pe care-i primeste nu poate suporta aceste cheltuieli care presupun participarea, masa si cazarea la astfel de congrese. Atît în tarã, dar mai ales în strãinãtate costurile de acest fel sînt extrem de ridicate. Obligatia de a achita aceste costuri apartine angajatorului, respectiv Ministerului Sãnãtãtii, prin unitãtile spitalicesti la care sînt angajati doctorii“, a precizat medicul Iosif Koszeghi. Un medic nu-si poate asigura din salariul sãu participarea la întruniri stiintifice, esentiale în perfectionarea oricãrui om în halat alb, lucru pe care ar trebui sã-l facã angajatorul, respectiv bugetul de sãnãtate al fiecãrei unitãti spitalicesti. Anual, un medic, pentru a obtine dreptul de liberã practicã, este obligat sã aibã mimin 40 de ore de educatie sanitarã, care se obtin din participarea la cîteva astfel de reuniuni stiintifice. Prost plãtiti, exploatati la sînge, medicii care au acceptat sã rãmînã în tarã si sã mai practice aici meseria sînt pusi la zidul infamiei find, tîrîti, mai nou, prin instantele de judecatã pentru vinovãtia unui sistem nereformat si nefinantat. Existã interese evidente de distrugere totalã a sistemului de sãnãtate din România si cã tot ceea ce se întîmplã de ceva vreme face parte dintr-un asemenea plan ocult. Subiectul referitor la analiza ultimelor scandaluri din sãnãtate a fãcut si el obiectul dezbaterii la aceastã ultimã întîlnire a chirurgilor de la Sinaia. Oamenii în halate albe cred cã va trebui ca Guvernul sã sesizeze pericolul real al subfinantãrii sistemului de sãnãtate, care a condus, implicit la nerezolvarea marilor sale probleme. Si de aici pînã la coruptie nu mai e decît un pas, care, din pãcate, a fost fãcut de unii pusi pe cãpãtuire.
|
Autentificare
