Stop la creditele ĂŽn valutĂŁ

• bĂŁncile vor acorda ĂŽmprumuturi preponderent ĂŽn lei • mai pot obĂžine finanÞãri ĂŽn valutĂŁ doar nemĂženii plĂŁtiĂži ĂŽn aceste monede • ratele ĂŽn valutĂŁ erau mai puĂžin ĂŽmpovĂŁrĂŁtoare decĂŽt cele ĂŽn moneda naĂžionalĂŁ •

Nemþenii care intenþioneazã sã obþinã un credit în valutã pentru achiziþionarea de locuinþe, maºini sau bunuri de folosinþã îndelungatã ar trebui sã se grãbeascã pentru cã mai au la dispoziþie doar cîteva zile pînã cînd accesul la aceste finanþãri va fi restricþionat drastic. Luni, 26 septembrie, intrã în vigoare noile norme de creditare impuse de Banca Naþionalã a României tuturor bãncilor comerciale. Acestea se referã strict la creditele în valutã iar noile reguli impun limitarea accesului populaþiei la acest tip de finanþãri prin introducerea unor condiþii greu de îndeplinit atît de bãnci cît ºi de solicitanþi. Una dintre primele norme a impus bãncilor comerciale sã nu acorde credite în valutã cu mult mai mari decît capitalul lor social. Cum multe instituþii bancare deja depãºiserã acest plafon încã de la mijlocul acestui an, începînd de sãptãmîna viitoare se vãd puse în situaþia de a anunþa încetarea creditãrii în valutã. Totuºi, unele instituþii financiare mari îºi vor permite sã facã finanþãri în euro sau în dolari iar cele mici, dacã vor sã crediteze în continuare populaþia în valutã trebuie sã-ºi majoreze capitalul social. Deocamdatã nici o bancã nu a anunþat o asemenea operaþiune care nu numai cã este extrem de costisitoare dar este ºi de lungã duratã. Pe de altã parte, normele BNR restricþioneazã major accesul populaþiei la finanþãrile în valutã prin introducerea unor condiþii greu de îndeplinit. Potrivit acestora, solicitanþii vor fi împãrþiþi în mai multe grupe de risc în funcþie de mãrimea salariului, de moneda în care sînt plãtiþi, de bonitatea financiarã a clientului, de seriozitatea de care a dat dovadã la achitarea altor credite, etc. În prima grupã, adicã a celor cu risc minim ºi cu ºanse maxime de a obþine un credit în valutã se situeazã persoanele care dovedesc cã primesc constant salariul în valutã. Pe poziþia urmãtoare se aflã cei care obþin venituri salariale foarte mari, avînd ºanse reale de a obþine finanþãri în valutã. În urmãtoarele clase de risc se încadreazã salariaþii ce primesc leafa în lei, ceea ce reprezintã majoritatea covîrºitoare. Aceste persoane au ºanse minime de a obþine finanþãri în valutã ºi vor fi nevoiþi sã se reorienteze cãtre creditele în moneda naþionalã. În încercarea de a contracara limitarea accesului la finanþãri în euro sau dolari bãncile au diminuat sensibil dobînzile la creditele în lei iar în anumite cazuri au fost chiar înjumãtãþite. Astfel, pînã acum dobînzile percepute la creditele în valutã se situau undeva la 8-10% iar la cele în lei dobînzile percepute erau între 17-18% ºi 20-22%. Acum, chiar cu cîteva zile înainte de a intra în vigoare noile norme ale BNR unele bãnci au diminuat dobînzile la creditele în lei, mai ales la cele pe termen lung ºi foarte lung, chiar pînã la 10%. Totuºi, creditele în valutã erau preferate de români pentru cã rata lunarã era mai micã decît dacã ar fi luat aceeaºi sumã în lei iar cum în ultima perioadã atît euro cît ºi dolarul s-au aflat pe un trend descendent achitarea ratelor în valutã a fost avantajoasã pentru populaþie. Dacã o persoanã lua un credit ipotecar pentru cumpãrarea unei locuinþe în valoare de 30.000 de euro lunar ºi pe o perioadã de 20 de ani ºi cu o dobîndã de 10% primele rate lunare erau în jurul valorii de 425 de euro, (ceea ce înseamnã aproximativ 15 milioane de lei) dupã care ar fi scãzut încet, dar sigur. În condiþiile în care o persoanã intenþiona sã obþinã aceeaºi sumã dar echivalentul în lei ar fi trebuit sã solicite 1,05 miliarde de lei. La o dobîndã anualã de 20% primele rate lunare ar fi depãºit suma de 20 de milioane de lei din care douã treimi era dobînda iar restul rata efectivã. Pentru a putea obþine o asemenea sumã salariul solicitantului ºi al soþului sau soþiei trebuiau sã fie de douã ori mai mare, adicã de minimum 40 de milioane de lei iar la valutã cam de 30 de milioane de lei lunar. Diminuîndu-se dobînda la creditele în lei, ratele vor fi mai mici dar cu toate acestea mai greu de achitat decît dacã finanþarea era în valutã.