„Fãcutul“ fînului, povarã pe capul muntenilor
• vremea capricioasã a fost o piedicã serioasã pentru crescãtorii de animale care se tem cã nu vor putea sã strîngã fînul • un impediment îl constituie ºi lipsa forþei de muncã • Munþii ºi dealurile de pe vãile Bistriþei ºi Bicazului sînt, la început de toamnã 2005, pline de ierburi necosite. „Fãcutul“ fînului, îndeletnicire de bazã a gospodarilor de la munte, s-a desfãºurat deosebit de anevoios în acest sezon, în primul rînd din cauza ploilor. „A fost un an greu pentru fãcutul fînului. A plouat toatã vara ºi, cum forþa de muncã nu prea este în zonã, iar, dacã mai existã, aceasta este prea îmbãtrînitã, cu greu am reuºit sã ne strecurãm cu munca printre ploi“, a declarat Gheorghe Þepeº-Nica din comuna Bicaz Chei. Interesant este cã încã din primãvarã þãranii s-au arãtat fericiþi, deoarece ierburile promiteau a fi foarte bune în acest an. Numai cã n-a fost sã fie, pînã la capãt. Ploile din varã le-au fost piedicã serioasã gospodarilor în recoltarea fînului. „Anul ãsta, dacã dã Dumnezeu ºi þine vremea, sper sã reuºesc sã adun tot fînul pînã pe la sfîrºit de spetembrie. Mai am încã vreo cîteva hectare bune de cosit ºi toamna deja a venit“, a afirmat Constantin Lalãu din satul Izvoru Alb. Þãranii munteni au mai spus cã au fost alþi ani ploioºi de-a lungul timpului, dar nu rãmînea pe dealuri atîta iarbã. „ªi asta pentru cã flãcãii noºtri, chiar dacã munceau la oraº, veneau vara cîteva sãptãmîni ºi puneau umãrul la muncã“, a declarat Costicã Hîncotã, din Bicaz. Muntenii regretã însã timpurile acelea, cînd tinerii aveau de lucru în þarã ºi nu luau ca acum drumul bejeniei pentru un loc de muncã. „Ei, alte vremuri, dar ce sã facem? Asta e!“, spun ei în cor, adãugînd: „Ne este foarte greu ºi din cauza banilor. Noi sîntem pensionari ºi n-avem cum sã angajãm cosaºi pentru cã ziua de coasã a ajuns la 400.000 de lei plus mîncare ºi bãuturã, iar ziua de adunat fîn la 250.000 de lei. Cum sã te descurci dintr-o pensie, fie ea ºi de 2-3 milioane“. ªi totuºi, chiar ºi aºa oamenii de la munte nu renunþã la animale. „Am subþiat noi efectivele, dar nici nu putem fãrã vite. Cu ele ne mai înzilim. Mai un lapte, mai o brînzã, cã asta-i baza mîncãrii pe la noi“, a spus Gheorghe Pricop, din Tarcãu. Pentru administraþiile locale recoltatul fînului a fost ºi este o problemã serioasã, iar în acest an cu atît mai mult. „Este o problemã serioasã, deoarece n-o sã se reuºeascã sã se adune tot fînul. ªi aºa, în fiecare an rãmîn ierburi necosite, pentru cã nu existã putere în rîndul þãranilor, dar anul acesta a fost de groazã, cu ploile care nu ne-au slãbit deloc toatã vara. Prevãd cã o sã scadã efectivele de animale în iarna ce vine ºi o datã cu asta puterea economicã a obºtii“, a declarat consilierul local al Bicazului, Nicolae Banu.
Aºadar, pãreri ºi pãreri, care însã converg spre un singur punct. Existã, într-adevãr, în rîndul gospodarilor de la munte o grijã mai veche, dar care anul acesta a ieºit parcã din matcã precum apele, aceea a „fãcutului de fîn“. Din discuþiile avute cu responsabilii comunitãþilor locale a reieºit cã în medie în aceastã varã, pînã în prezent, a fost recoltat fînul de pe aproximativ 65% din suprafeþe.
|