 Calota polarã din Arctica s-ar putea topi complet
Calota de gheaþã de la Polul Nord pare a intra foarte rapid la apã. Cel puþin asta spune un studiu recent realizat cu ajutorul sateliþilor.
Cercetãtorii de la Centrul Naþional de Cercetare a Gheþii, din Boulder, Statele Unite, au prezentat recent rezultatul studiului exinderii calotei glaciare de la Polul Nord din acest an.
Ei au mãsurat extinderea minimã a gheþii arctice, adicã poziþia limitei dintre gheaþã ºi ocean la sfîrºitul verii polare, în luna septembrie. Rezultatele sînt îngrijorãtoare.
În acest an specialiºtii au mãsurat cã suprafaþa acoperitã de gheaþã din Oceanul Arctic a fost cea mai micã din întreaga istorie a acestor mãsurãtori, adicã de mai bine de un secol.
În acest an, extinderea gheþii a fost cu circa 20% mai micã decît media suprafeþei calotei glaciare din perioada 1978 - 2000.
Iar rezultatele din acest an nu sînt întîmplãtoare. Ele se încadreazã într-o tendinþã de topire acceleratã încreputã acum 4 ani.
Astfel, rata de reducere a suprafeþei calotei de gheaþã a ajuns sã fie estimatã, pentru urmãtorii ani, la circa 8% pe deceniu.
În acest ritm, calota glaciarã arcticã ar urma sã disparã în anul 2060.
Cei mai mulþi cercetãtori considerã cã aceastã topire accentuatã a gheþii arctice este rezultatul modificãrilor climatice globale datorate emisiilor de gaze cu efect de serã.
ªi asta pentru cã, în ciuda ciclurilor meteorologice care se repetã odatã la cîteva decenii, în zona arcticã temperatura medie s-a mãrit cu o vitezã de douã ori mai mare decît media globalã.
Care sînt însã efectele topirii gheþii arctice?
În primul rînd, creºterea rapidã a nivelului oceanului planetar va duce la acoperirea cu apã a multor insule ºi arhipelaguri, iar impactul asupra celorlalte zone costiere ar fi catastrofal.
În al doilea rînd, topirea gheþii va duce la modificarea profundã a circulaþiei curenþilor oceanici, care au efect puternic asupra climei pe cea mai mare arte a globului. Iar rezultatele acestor modificãri par rupte din scenariilor filmelor cu catastrofe naturale. Analiza imaginilor satelitare are, evident, limitãrile ei. Cu metodele ºtiinþifice din prezent nu poate fi calculat volumul gheþii arctice. Astfel, ar exista posibilitatea - ce-i drept foarte redusã - ca gheaþa sã se fi deplasat, acumulîndu-se astfel în volume mari în anumite zone ale calotei. Lansarea în viitorul apropiat a unui satelit dedicat studiului gheþii de la Polul Nord va gãsi un rãspuns acestei probleme.
|
Autentificare
