Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2005
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Economie 4 Octombrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Þevarii refuzã „ºomajul voluntar“

Þevarii refuzã „ºomajul voluntar“

• doar 18 salariaþi de la „Mittal Steel“ au muºcat din „momeala“ disponibilizãrilor colective • sindicatele se tem, însã, cã, dupã expirarea, în iunie 2006, a clauzelor sociale ale contractului de privatizare, în fabricã nu vor rãmîne decît 1.500 de salariaþi • surse sindicale susþin cã decizia externalizãrii serviciului Transporturi ºi desfiinþarea trenului vor aduce mari prejudicii societãþii, mai ales iarna •

ÃŽncercarea patronilor indieni de a „momi“, din nou, pe þevari cu bani pentru plecãrile în ºomaj voluntar, pare a fi un nou eºec, de vreme ce doar 18 salariaþi au luat, pînã acum, cereri de plecare în ºomaj. „Credem cã este în primul rînd meritul nostru, al sindicatelor, faptul cã salariaþii din «Petrotub» au ajuns sã-ºi dea seama de importanþa pãstrãrii locului de muncã, chiar aºa în condiþiile grele în care muncim, ºi au refuzat avantajul, de moment, de a primi cîteva zeci de milioane de lei pentru a pleca din fabricã. Ne îngrijoreazã, însã, altceva, respectiv cã, la expirarea clauzelor sociale ale contractului colectiv de muncã, în iunie 2006, indienii, care nu au avut voie sã dea afarã oamenii, vor trece la disponibilizãri masive de personal, aºa încît sã se ajungã la 1.500 de salariaþi, luîndu-se o decizie, bruscã, de a reduce producþia de þeavã, pentru a justifica hotãrîrea“, au declarat surse sindicale din „Mittal Steel“. Reamintim cã aceasta este cea de a doua tentativã a patronatului de la „Mittal Stel“, de a determina pe salariaþi sã pãrãseascã, de bunã voie, societatea, dupã prima etapã de disponibilizãri, la cerere, înscriindu-se doar 154 de salariaþi. Sindicatele continuã sã-ºi exprime nedumerirea privitoare la intenþiile patronatului faþã de viitorul societãþii romaºcane, de vreme ce s-a renunþat la continuarea investiþiei, începute de conducerea societãþii „Petrotub“, înainte de privatizare, la Laminorul de 16 þoli. „Era un proiect ambiþios, de retehnologizare a societãþii, cu firma germanã «Manessman», pentru care s-au cheltuit cîteva sute de milioane de dolari, credit cu garanþie guvernamentalã, la care se plãtesc rate ºi acum. Ne doare sufletul sã vedem cum aceste utilaje zac, efectiv, în curtea societãþii, fãrã a fi folosite, uzîndu-se moral ºi fizic. Nimeni nu cere nici o explicaþie ºi nimeni nu o dã. Nu este posibil ca AVAS chiar sã nu dea socotealã pentru clauzele din contractul de privatizare, þinute cu strãºnicie, în secret, cînd la privatizare se vorbea de o prevedere contractualã prin care patronul indian era obligat sã realizeze investiþii de mediu, în valoare de cîteva zeci de milioane de lei. A trecut mai bine de un an ºi jumãtate de la privatizare ºi nu s-a investit un leu, deºi aderarea la Uniunea Europeanã bate la uºã, aºa încît timp nu prea mai este“, susþin salariaþii.

Producþie superioarã, cu salariaþi mai puþini
Sindicaliºtii se plîng cã patronii au obþinut profit, în primele ºase luni ale anului în curs, exploatînd la maximum utilajele ºi oamenii.
„ÃŽn timp ce producþia fizicã de þeavã a crescut, patronii au scos profit din export, prinzînd o conjuncturã economicã favorabilã pe piaþa externã, obþinînd, în primele ºase luni, profit pe spinarea muncitorilor plãtiþi prost, dintr-o întreprindere pe care au cumpãrat-o pe nimic“, au afirmat surse sindicale din „Mittal Steel“. ÃŽngrijorarea acestora este cu atît mai mare cu cît se vorbeºte, din ce în ce mai insistent, despre externalizarea, urgentã, a unor servicii auxiliare, cum ar fi cel de mentenanþã ºi de transporturi. Asta ar însemna sã se desfiinþeze trenul ce aduce salariaþii la uzinã, apelîndu-se la serviciile unor firme de transport ºi obligînd pe angajaþi sã-ºi plãteascã abonamentele. „Concluzia noastrã este cã indienii sînt prost sfãtuiþi, de cineva rãu-intenþionat, din fosta conducere. Cu ce firmã s-ar putea face contract, pentru a aduce, simultan, la fabricã, 1.600 de salariaþi, doar la schimbul I? Cel puþin în Roman nu existã nici o firmã de transport care sã aibã un asemenea parc de maºini, aºa încît sã punã la dispoziþia societãþii 24 de autocare, care ar trebui sã plece odatã de la garã. Pe de altã parte, transportul cu trenul era gratuit, ori, acum, a-l obliga pe amãrîtul de salariat sã mai scoatã din buzunar cîteva sute de mii de lei sã-ºi cumpere abonament, înseamnã a-i lua bruma de bãnuþi pe care s-au îndurat s-o dea patronii la semnarea contractului colectiv de muncã, de sãptãmîna trecutã, unde creºterea salarialã, peste rata inflaþiei, a fost de doar 2,6%. Pe de altã parte, indienii nu ºtiu ce tragedie s-ar putea întîmpla într-o iarnã româneascã, serioasã, în care drumurile se înfundã ºi niciunul din cei 1.600 de salariaþi n-ar mai putea ajunge la fabricã. Rãmînem la pãrerea cã sînt prost consiliaþi“, au mai spus aceleaºi surse sindicale. La serviciul transporturi lucreazã, în prezent, 170 de salariaþi, iar transportul pe CFR rãmîne, în opinia sindicatelor, cel mai avantajos, þinînd cont cã întreþinerea trenului este relativ uºoarã. Pe de altã parte, soarta salariaþilor ce ar urma sã fie disponibilizaþi de la Serviciul de întreþinere este îngrijorãtoare pentru sindicate, motivat de faptul cã firmele care ar urma sã-i angajeze pe cei plecaþi din aceste servicii fiind, de regulã, întreprinderi mici, fãrã forþã financiarã, le-ar da angajaþilor salarii de mizerie, cifrate undeva în jurul salariului minim pe economie. Pînã acum s-au externalizat doar serviciile medicale, dispensarul de întreprindere fiind deservit de douã firme private, care au angajaþi doi medici, ce trec prin uzinã din cînd în cînd.

Articol afisat de 1483 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Flora ORDEAN)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective