 UE evitã o nouã crizã, deschizînd negocierile cu Turcia ºi Croaþia
• Austria a fost convinsã cu greu sã fie de acord • Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ pînã la aderarea efectivã la UE •
Uniunea Europeanã a evitat în ultimul moment o nouã crizã, hotãrînd, la Luxemburg, în noaptea de luni spre marþi, deschiderea negocierilor - calificate drept istorice - pentru aderarea Turciei, care aspira la acest lucru de 42 de ani.
ªi Croaþia a cîºtigat „biletul“ pentru deschiderea negocierilor, dupã o decizie surprinzãtoare a procurorului TPI, Carla Del Ponte, care a apreciat cã Zagrebul coopereazã „deplin“ cu instanþa ONU.
„Este o zi istoricã pentru Europa ºi pentru întreaga comunitate internaþionalã. Cu toþii sîntem cîºtigãtori“, a declarat ministrul britanic de externe, Jack Straw, dupã acordul în favoarea Turciei, dificil de obþinut din cauza împotrivirii Austriei. „Am ajuns într-o etapã istoricã“, a afirmat ºi omologul sãu turc, Abdullah Gul, care a sosit la Luxemburg dupã miezul nopþii pentru o scurtã, dar simbolicã ceremonie de deschidere a negocierilor.
ÃŽn faþa celor 25 de ºefi ai diplomaþiei europene, Gul a avut o intervenþie „foarte constructivã, fiind salutat cu aplauze“, a declarat un diplomat.
ÃŽn pofida orei tîrzii, Jack Straw a salutat respectarea calendarului stabilit anul trecut pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia. „Am reuºit sã respectãm termenul de 3 octobrie, pentru cã am început sã vorbesc înainte de miezul nopþii, potrivit orei Marii Britanii“, a glumit el.
Straw a subliniat cã Turcia va avea „un drum lung de parcurs“ pînã la aderarea efectivã la UE, care, potrivit calendarului negocierilor, nu este garantatã. „Procesul va fi unul riguros ºi dificil, dar avem încredere în hotãrîrea dumneavoastrã ºi vã vom susþine eforturile“, a promis ministrul britanic adresîndu-se omologului turc.
„Rezultatul negocierilor nu poate fi preconizat“, a declarat ministrul francez de externe, Philippe Douste-Blazy. „Pentru noi este important cã perspectiva unei aderãri depline este foarte clarã ºi cã nu a fost inclusã o alternativã, cum ar fi un parteneriat privilegiat“, a explicat Gul.
El a dat asigurãri cã þara sa, cu populaþie musulmanã, dar avînd un regim strict laic, care are legãturi privilegiate cu republicile turcofone din Asia Centralã ºi cu lumea musulmanã, îºi va aduce contribuþia la UE dupã integrare. „Cînd Turcia se va alãtura UE, toate aceste state se vor simþi reprezentate în organizaþie. Aderarea Turciei va aduce contribuþii majore la UE ºi va avea o importanþã strategicã“, a subliniat el.
Deschiderea negocierilor cu Ankara a fost o prioritate pentru preºedinþia britanicã a UE, care a primit, în culise, susþinere din partea Statelor Unite, pentru care Turcia este un aliat esenþial în NATO. Secretarul de stat american, Condoleezza Rice, l-a contactat telefonic pe Abdullah Gul, duminicã ºi luni, încurajîndu-l sã accepte termenii propuºi de UE.
Totuºi, preºedinþia britanicã a avut nevoie de 24 de ore de dezbateri pentru a convinge Austria sã se alãture acordului pe care toþi ceilalþi parteneri erau dispuºi sã-l accepte. Straw avertizase în legãturã cu consecinþele „catastrofale“ ale unei eventuale absenþe a consensului.
Un eºec al europenilor în deschiderea negocierilor cu Turcia ar fi amplificat criza declanºatã de respingerea Constituþiei europene de cãtre francezi ºi olandezi ºi ar fi sporit tensiunile cu Ankara.
Iniþial, Austria insista pentru o revizuire a compromisului referitor la deschiderea negocierilor, la care ajunseserã cu dificultate, în decembrie 2004, ºefii de stat ºi de guvern din UE.
Izolatã, dar sub presiunea unei opinii publice majoritar ostile aderãrii Turciei, Viena nu a putut obþine în final decît ca o „alternativã“, precum un „parteneriat priviIegiat“, sã fie luatã în considerare.
Chiar dacã diplomaþii neagã o intercondiþionare între cele douã dosare - turc ºi croat, Viena a fost încurajatã sã renunþe la veto-ul spus Turciei oferindu-i-se perspectiva deschiderii negocierilor cu Zagreb.
ÃŽntr-o „schimbare cu 180 de grade“ a punctului de vedere expus nu mai tîrziu de vinerea trecutã, procurorul TPI, Carla Del Ponte, a anunþat, luni, la Luxemburg, cã de cîteva sãptãmîni Zagrebul coopereazã pe „deplin“ cu aceastã instanþã.
Iniþial, discuþiile cu Zagrebul urmau sã înceapã în martie, dar au fost amînate sine die la acea datã, din cauza lipsei de colaborare a autoritãþilor croate cu Tribunalul Penal Internaþional pentru fosta Iugoslavie.
|
Autentificare
