Gripa aviarã, pericol maxim
• orice cazuri de îmbolnãvire trebuie raportate urgent medicilor veterinari • crescãtorii sînt sfãtuiþi sã þinã pãsãrile doar în curþi • directorii de ºcoli, mobilizaþi în campania de informare a comunitãþii • Direcþia Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) Neamþ a reactivat deja comandamentele antiepizootice locale ºi judeþean cãrora le-au fost comunicate primele mãsuri de prevenire a rãspîndirii gripei aviare în judeþ. Crescãtorii trebuie sã þinã pãsãrile în curþi ºi sã informeze medicii veterinari asupra apariþiei unor cazuri de îmbolnãvire sau mortalitate la aceastã specie. ÃŽn plus, este recomandat consumul cãrnii de pasãre ºi preparatelor numai din unitãþi autorizate sanitar veterinar. Primele cazuri de gripã aviarã au apãrut la sfîrºitul sãptãmînii trecute în judeþul Tulcea, motiv pentru care satul Ceamurlia de Jos a intrat în carantinã, iar Ministerul Agriculturii a interzis vînãtoarea în Delta Dunãrii ºi judeþele învecinate. ÃŽn cadrul unei videoconferinþe cu prefecþii ºi conducerea Autoritãþii Naþionale Sanitar Veterinare pentru Siguranþa Alimentelor, reprezentanþii DSVSA Neamþ au fost informaþi, sîmbãtã, asupra mãsurilor necesare pentru prevenirea ºi combaterea gripei, în cazul apariþiei unor cazuri de îmbolnãvire.
Cele mai receptive pentru contactarea influenþei aviare sînt gãinile ºi curcile, dar ºi fazanii, pãunii ºi bibilica. Boala evolueazã rapid, cu febrã 44 grade, înroºirea crestei ºi bãrbiþelor, iar pãsãrile stau retrase ºi refuzã hrana. Perioada de incubaþie dureazã între 2 ºi 4 zile, maxim pînã la o sãptãmînã. Forma supraacutã a bolii atrage moartea fulgerãtoare a pãsãrilor ºi se manifestã mai des la prima apariþie a bolii într-o regiune. Forma acutã a bolii se manifestã prin umflarea capului, a gîtului ºi chiar a pieptului, respiraþie horcãitoare ºi umplerea guºii cu scurgerea lichidelor filante din cavitatea bucalã ºi nãri.
Principalele surse de infecþie sînt pãsãrile bolnave sau în perioada de incubaþie a virusului, dar ºi cadavrele pãsãrilor moarte, resturile de la prelucrarea carcaselor, apele de spãlare a produselor avicole, precum ºi ustensilele contaminate cu viruºi. Virusul se mai transmite pe cale respiratorie, dar rãspîndirea infecþiei este favorizatã de ape curgãtoare ºi bãlþi, precum ºi de pãsãrile sãlbatice ºi persoanele contaminate. Tratament pentru gripa aviarã nu existã, iar boala poate fi combãtutã doar prin lichidarea pãsãrilor bolnave, dezinfecþia gospodãriilor afectate ºi filtru sanitar-veterinar. Mãsurile extreme sînt justificate datoritã faptului cã virusul rezistã pînã la 2 sau 3 luni în sînge sau secreþii uscate. În carnea congelatã, virusul rezistã pînã la 1 an, iar dezinfectantele uzuale, în concentraþii obiºnuite îl distrug rapid. În cazul apariþiei unor focare, toate pãsãrile domestice din focarele respective vor fi ucise ºi îngropate, urmînd ca statul sã-i despãgubeascã pe crescãtori la preþul pieþei, conform HG 1415/2004.
Conducerea Inspectoratului ªcolar Neamþ a solicitat directorilor ºcolilor nemþene, prezenþi la ºedinþa de bilanþ de ieri, sã ia legãtura cu reprezentanþii comandamentelor anitepizootice locale, orãºeneºti, municipale ºi comunale, pentru a afla mãsurile de prevenire ºi combatere a gripei aviare. Directorii ºcolilor vor trebui sã informeze atît cadrele didactice, dar ºi elevii ºi pãrinþii asupra pericolului pe care îl reprezintã influenza aviarã. În plus, în cazul apariþiei unor focare, directorii vor raporta aceste cazuri reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Neamþ, informaþiile urmînd sã fie transmise forurilor competente în a lua mãsuri.
|