 Taraba, a doua casã a pieþarilor
• pieþarii, pentru a pãzi marfa de hoþi, dorm lîngã sau pe tarabe, indiferent de condiþiile atmosferice • ciºmeaua din piaþã ºi spatele blocurile sînt transformate în toalete • Viaþa de pieþar este cu atît mai grea, cu cît taraba devine, de cele mai multe ori dormitorul celor care trãiesc din munca cîmpului, iar ciºmeaua din piaþa centralã ºi scãrile din spatele blocurilor, toaleta. Odatã cu lãsarea întunericului, pieþarii încep sã-ºi strîngã marfa de pe tarabe. Locul legumelor ºi pepenilor este luat de diferite „hanþe“ ºi perne care transformã spaþiul de sub tarabã în pat. „Eu sînt de pe lîngã Tecuci ºi stau în Roman de aproape trei sãptãmîni, cu pepeni. Am venit aici cu o cantitate mare de marfã ºi nu plec pînã cînd nu o vînd. Din nefericire, în Roman concurenþa este destul de mare, iar noaptea trebuie sã fii atent pentru cã eºti «lucrat» la meserie de þigani. Este foarte greu. Noaptea, dorm aici, sub tarabã sau pe tarabã. Nu am de ales. Cel mai rãu este cînd plouã, pentru cã apase prelinge prin acoperiºul pieþii. ÃŽmi caut ºi eu locul mai uscat ºi aºa mã chinui pînã cînd vînd toatã marfa“, a povestit Ionicã Maftei, producãtor agricol. Temperaturile mai scãzute din ultimele nopþi au transformat dormitul sub cerul liber, într-un adevãrat coºmar. Cu toate acestea þãranii sînt fericiþi cã în ultimele zile Dumnezeu i-a ferit de ploaie. Sub taraba lui Ionicã, într-o sacoºã se gãsesc sãpun, un prosop, un dispozitiv de bãrbierit ºi un sul de hîrtie igienicã. „Ziua mai este cum mai este, te speli la ciºmea, te mai bãrbiereºti, într-un ciob de oglindã, la WC te duci pe la cîte un bar, dai cinci mii ºi-ai rezolvat problema. Mai greu este noaptea cînd trebuie sã fugi repede pe unde poþi, în spatele unui bloc, prin boscheþi. De multe ori eºti huiduit de locatari, alteori eºti lãtrat de cîini. Ce sã fac, asta-i viaþa! Circa cinci luni pe an vînd roadele muncii de peste an“, a mai spus tecuceanul. Acesta s-a plîns, însã, de preþul destul de scãzut cu care se vînd anul acesta pepenii - 5000 sau 8.000 de lei kilogramul, dar ºi-a manifestat, mai ales îngrijorarea cã aar putea rãmîne cu marfã nevîndutã. „Doamne fereºte sã nu vînd toatã marfa pe care am adus-o! Dacã mi se întîmplã una ca asta la anul risc sã nu pot pregãti recoltele viitoare ºi nici ce sã mãnînc la iarnã nu voi avea“, a spus tecuceanul. Mihai Pascariu, vãrul lui Ionicã, s-a plîns ºi el de faptul cã sînt deseori dijmuiþi de cãtre þigani numeroºi, care ºi-au fãcut un mod de viaþã din furtiºaguri. „Dacã în privinþa spãlatului ºi dormitului ne mai descãrcãm, uneori tratînd cu cîte un locatar care ne permite, contra marfã sau bani, sã facem cîte o baie, în privinþa hoþilor este mai greu. Sînt fericit cã, totuºi sînt cu vãrul meu Ionicã ºi dormim iepureºte, cu schimbul ºi mai limitãm în acest fel «pierderile» provocate de þigani. De multe ori, aceºtia cerºesc ºi chiar dacã ziua primesc de la noi, ba gogoºari, ba pepeni, peste noapte, tot vin ºi încearcã «sã dea lovitura». Anul acesta a fost un an destul de prost, inundaþiile ne-au afectat cea mai mare parte a recoltei. S-au mãnat roºiile, gogoºarii nu sînt cum am fi vrut, pepenii sînt puþini. Va fi un an sãrac pentru noi, va trebui sã strîngem bine cureaua pentru a putea face faþã tuturor cerinþelor“, s-a lamentat Mihai Pascariu. Producãtorul tecucean, a mai spus cã, viaþa la tarabã este grea, „hainele de zi, þin loc ºi de pijamale noaptea“, iar taraba este ºi pat ºi masã.
|
Autentificare
