 „Copoii“ premierului miros urmele banilor europeni, la Cordun
• o nouã comisie de anchetã a descins la Cordun pentru a verifica o serie de aspecte legate de investiþiile SAPARD • urmare a reclamaþiilor ex-consilierului Radu Ruginosu ºi ale ºefei Serviciului Financiar Contabil, Aritimisia Ciuchinã, fãcute la cancelaria primului ministru ºi la Uniunea Europeanã, premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a dispus un nou control • Primãria Cordun s-a aflat, din nou, timp de douã zile, luni, 10 octombrie ºi marþi, 11octombrie, în atenþia organelor centrale de control. Doi inspectori guvernamentali de la cancelaria premierului Cãlin Popescu Tãriceanu, respectiv Virgil Teodorescu ºi Magda Roºu, au fãcut o verificare a documentelor legate de douã investiþii SAPARD ºi Phare, respectiv cele privitoare la realizarea drumului Cordun-Simioneºti ºi a investiþiei de apã, ca urmare a unei reclamaþii trimise Guvernului ºi factorilor responsabili cu investiþiile finanþate de Uniunea Europeanã de cãtre ex-consilierul local Radu Ruginosu ºi ºefa Serviciului Financiar, Aritimisia Ciuchinã. „M-am adresat primului ministru ºi organismelor europene ca urmare a sesizãrii pe care am fãcut-o la Guvern ºi la Comunitatea Europeanã, referitor la modul în care au fost cheltuiþi la Cordun banii europeni, destinaþi unor investiþii majore privitoare la realizarea drumului Cordun- Simioneºti ºi la investiþia de apã potabilã. Am sezizat faptul cã balastarea drumurilor pentru terasament a fost fãcutã, nu cu piatrã sort, aºa cum era prevãzut în proiect, ci cu balast, luat din pãºunea comunalã, de proastã calitate, þinînd cont de faptul cã era amestecat cu pãmînt, prejudiciind Comunitatea Europeanã, dintr-un condei, de 6,8 miliarde. Aceºti bani au intrat în buzunarul SC AISPA SRL, din Focºani, societate care nu a executat la Cordun nici un fel de lucrãri. Am declarat reprezentanþilor Corpului de Control faptul cã, în opinia mea lucrarea a fost executatã de cãtre firma IMROM, cu personal necalificat. Am dat o declaraþie privitoare la toate aceste aspecte. Dacã nici acum nu se va face luminã în toatã aceastã hoþie de la Cordun, mã voi adresa, din nou, Uniunii Europene, arãtînd cã statul român nu este în stare sã facã ordine în þara asta“, a declarat Radu Ruginosu. Acesta a spus cã s-a adresat, în mai multe rînduri, ºi Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Roman, în primul rînd ca fost consilier local ºi apoi în calitatea sa de cetãþean, care considerã cã nu este normal ca aceste fonduri europene sã ajungã în buzunarele unor mahãri PSD-iºti, care i-ar fi acoperit ilegalitãþile primarului de Cordun. ÃŽn lipsa lui Adrian Diaconu, plecat în „excursie“ în Danemarca, împreunã cu preºedintele Consiliului Judeþean, Dan Constantin, viceprimarul comunei, Maria Mãrtinaº, a fost cea care a dat socotealã pentru ceea ce se reproºeazã conducerii Primãriei. „Echipa de control a fost condusã de un inspector guvernamental, domnul Teodorescu, care a fost însoþit de doamna Magda Roºu ºi de cãtre juristul Gheorghe Acatrinei, de la Prefectura Neamþ. Nu am fost anunþatã, expres, cã la baza controlului ar sta o reclamaþie. N-am asistat nici la discuþia cu doamna Artemisia Ciuchinã ºi nici la aceea cu ex-consilierul Radu Ruginosu. ÃŽn lipsa domnului primar, plecat în delegaþie, am pus la dispoziþie toate materialele ce mi-au fost solicitate, începînd de la studiul de prefezabilitate, la cel de fezabilitate ºi tot ceea ce a fost legat de cele douã investiþii“, a precizat Maria Mãrtinaº. Viceprimarul comunei Cordun a mai declarat cã, în 5 septembrie a.c, a mai existat un control al Agenþiei SAPARD ºi unul de la Serviciul Antifraudã, din cadrul Poliþiei Române. „Au fost verificate toate documentele investiþiei amintite, consemnîndu-se, în procesul-verbal, faptul cã pe acest drum nu existã degradãri majore. Credem cã primul control a þinut de verificarea ce se face pe toate investiþiile finanþate de SAPARD“, a mai spus Maria Mãrtinaº.
Acuzaþii de „jonglerii“ cu fonduri europene
Reamintim faptul cã modernizarea drumului comunal Simioneºti - Pildeºti ºi Cordun - E-85, de pe raza localitãþii Cordun, a dus la dispute aprinse între primarul comunei, Adrian Diaconu, ºi ex-ºefa Serviciului- financiar-contabil din Primãria Cordun, Aritimisia Rotariu (fostã Ciuchinã), care l-a acuzat pe primar cã ar „jongla“ ºi cu fondurile SAPARD. ÃŽn 15 aprilie 2004 conducerea Primãriei Cordun ar fi semnat cu Agenþia SAPARD un program de finanþare a obiectivului „Modernizarea drumurilor comunale Simioneºti-Pildeºti ºi Cordun E-85“. Aritimisia Rotariu îl acuzã, din nou, pe primar de „fabricarea“ unor documente. „Primarul Adrian Diaconu a «fabricat», în afara ºedinþei de Consiliu Local, o hotãrîre datatã cu 30 mai 2003 ºi purtînd numãrul 15. De asemenea, s-a redactat, tot în fals, ºi un proces-verbal al ºedinþei din 30 mai 2003, unde, chipurile, consilierii locali, ar fi decis constituirea unei comisii de licitaþii, al cãrei preºedinte, evident, a fost numit primarul Adrian Diaconu. Prin cele douã documente s-a consemnat constituirea unei comisii de alegere a ofertei cîºtigãtoare pentru lucrarea de modernizare a drumului amintit. Dupã evaluarea ofertelor lucrarea a fost atribuitã de preºedintele comisiei, firmei SC AISPA STARS'95 SA din Focºani. Prin hotãrîrea «confecþionatã» în 30 mai, primarul Adrian Diaconu s-a numit preºedinte al comisiei de alegere a ofertei cîºtigãtoare. Conform legii, licitaþia trebuia repetatã deoarece a fost prezentatã doar o singurã ofertã, dar cum la Cordun domneºte doar legea bunului plac, lucrarea a fost încredinþatã spre executare firmei din Vrancea“, a declarat Aritimisia Ciuchinã. Ex-consilierul comunal Radu Ruginosu (PNÞCD) a confirmat ºi în declaraþia datã celor de la Bucureºti faptul cã în consiliu nu s-a stabilit nici o componenþã a comisiei de licitaþii ºi cã preºedintele de comisie Nica Nãstase ar fi fost semnat, în fals, pe hotãrîrea respectivã. Cert este faptul cã, în 25 august 2003, a fost fãcutã ºi notificarea de acordare a contractului, iar contractul de executare ºi finalizare a lucrãrilor a fost înregistrat la Primãria Cordun, sub numãrul 4.263 ºi a fost semnat tot de primar. Aritimisia Ciuchinã a mai susþinut cã, în calitatea pe care o avea, de ºef serviciu, i-a atras atenþia, în scris, ordonatorului de credite cã, în conformitate cu articolul 13, din contract, societatea din Focºani ar fi trebuit sã depunã o garanþie bancarã, în cuantum de 5% din valoarea contractului, în caz contrar, neputîndu-se face nici o platã cãtre executant. „ÃŽn 21 octombrie 2003 am întocmit un referat prin care i-am atras atenþia cã, în conformitate cu prevederile contractului, firma AISPA STARS nu a depus cei 1,6 miliarde de lei, sumã ce ar fi trebuit sã reprezinte garanþia de bunã execuþie a lucrãrii ºi în consecinþã contractul ar fi trebuit reziliat“, a declarat Artemisia Ciuchinã.
Lucrare datã în subantreprizã
Artemisia Ciuchinã a mai declarat cã executantul a început lucrarea transportîndu-se un fel de balast, mai mult moloz, în opinia acesteia, exploatat, aºa cum au constatat cei de la Direcþia de Ape Siret-Bacãu ºi Oficiul de Gospodãrire a Apelor Neamþ, din... pãºunea comunalã, din dreptul fostei Avicole Simioneºti. Cele douã instituþii au emis o adresã prin care au interzis Primãriei Cordun sã mai exploateze balast din pãºunea comunalã, transformatã, fãrã autorizaþie, în balastierã. Inginerul constructor al Primãriei Cordun, Ioan Lepãdatu, a susþinut, ca ºi Aritimisia Rotariu, cã balastul a fost turnat în luna noiembrie 2003, peste un strat tasat anterior de Serviciul Lucrãri Publice al Primãriei. „Paradoxal este faptul cã, deºi lucrãrile au fost încredinþate firmei din Focºani, lucrarea a fost executatã de salariaþi ai firmei romaºcane IMROM, înlãturatã, iniþial de la licitaþie, sub motiv cã n-ar fi îndeplinit criteriile din caietul de sarcini. Oferta firmei focºãnene nu prevede folosirea de subantreprenori. ÃŽncãlcînd prevederile contractului încheiat ºi semnat de el, însuºi, fãrã a avea o situaþie realã a lucrãrilor executate, acestea au continuat nestingherit, în ciuda reclamaþiilor care s-au depus la organele abilitate“ a susþinut Artemizia Rotariu,
Primarul a achitat firmei focºãnene 1,9 miliarde de lei, reprezentînd lucrãri executate pe drumuri laterale extravilane ºi intravilane, ºanþuri dalate, pe ambele pãrþi, trotuare, acostamente din balast pe 20 centimetri, scãrificate, umpluturã, lucrãri care reprezintã diferenþa de 2,9 miliarde lei ºi nu au fost decît, parþial, executate. De altfel, diriginte de ºantier a fost numit un salariat al altei firme din „imperiul“ baronului local focºãnean, Marian Opriºan, cãreia gurile rele îi atribuie „paternitatea“ firmei AISPA, care ar fi „luat caimacul“ lucrãrii.
Manopera balastãrii a fost asiguratã prin Petru Ailincãi, din
Sãbãoani, persoanã neautorizatã, care la rîndul sãu a împrãºtiat
balastul cu zilieri, necalificaþi, din Cordun, Simioneºti ºi Sãbãoani,
încãlcîndu-se grav legislaþia muncii.
Aceasta a mai spus cã verificarea lucrãrilor de calitate trebuie fãcutã de Inspecþia de Stat în Construcþii, care la apariþia unor semnale critice în presã ar trebui sã se autosesizeze, þinînd cont cã este o construcþie ridicatã pe teren public ºi achitatã din fonduri europene. Lucrarea în valoare totalã de un milion de euro a fost datã în folosinþã în hei-rupismul campaniei electorale din 2004 ºi trecutã la capitolul „realizãri“ ale guvernãrii Nãstase.
|
Autentificare
