Holera aviarĂŁ a lovit 16 gĂŁini la CĂŽndeÂşti

• 16 gĂŁini moarte au pus pe jar specialiÂştii veterinari nemĂženi
• iniĂžial s-a crezut cĂŁ este vorba de gripĂŁ aviarĂŁ • semnele clinice au dovedit cĂŁ este vorba despre holerĂŁ aviarĂŁ, o boalĂŁ comunĂŁ Âşi puĂžin periculoasĂŁ •

Medicii veterinari nemĂženi au intrat ĂŽn prizĂŁ, ieri, dupĂŁ ce au fost anunĂžaĂži cĂŁ 16 pĂŁsĂŁri au murit ĂŽntr-o gospodĂŁrie din comuna CĂŽndeÂşti. Alarma s-a dovedit a fi falsĂŁ, dat fiind cĂŁ specialiÂştii nu au depistat semnele clinice specifice gripei aviare, apĂŁrutĂŁ la sfĂŽrÂşitul sĂŁptĂŁmĂŽnii trecute ĂŽn judeĂžul Tulcea. „Au fost preluate Âşi probe pentru analize, dar nu e vorba de influenza, ci de boli intercurente, specifice acestei perioade, cum ar fi holera aviarĂŁ sau diferite forme de avitaminoze. SĂŽnt probleme care apar frecvent la pĂŁsĂŁri, mai ales ĂŽn gospodĂŁriile unde sĂŽnt hrĂŁnite exclusiv cu boabe de porumb. Noi avem un autolaborator care ne permite sĂŁ facem analize, dar atunci cĂŽnd semnele clinice indicĂŁ suspiciunea apariĂžiei unor cazuri de gripĂŁ aviarĂŁ probele prelevate sĂŽnt trimise la laboratorul de la BucureÂşti al Institutului NaĂžional de Diagnostic Âşi SĂŁnĂŁtate AnimalĂŁ“, a declarat medicul Constantin Lipan, director adjunct al DirecĂžiei Sanitar Veterinare Âşi pentru SiguranĂža Alimentelor NeamĂž.
Specialiºti recomandã crescãtorilor sã þinã pãsãrile în curþi ºi sã informeze medicii veterinari asupra apariþiei unor cazuri de îmbolnãvire sau mortalitate la aceastã specie. În plus, este recomandat consumul cãrnii de pasãre ºi preparatelor numai din unitãþi autorizate sanitar-veterinar. Pãsãrile care contacteazã cel mai uºor influenþa aviarã sînt gãinile ºi curcile, dar ºi fazanii, pãunii ºi bibilica. Boala evolueazã rapid, cu febrã 44 grade, înroºirea crestei ºi bãrbiþelor ºi se soldeazã cu moartea fulgerãtoare a pãsãrilor. Alte simptome specifice ar fi umflarea capului, a gîtului ºi chiar a pieptului, respiraþie horcãitoare ºi umplerea guºii cu scurgerea lichidelor filante din cavitatea bucalã ºi nãri.
Principalele surse de infecþie sînt pãsãrile bolnave sau în perioada de incubaþie a virusului, dar ºi cadavrele pãsãrilor moarte, resturile de la prelucrarea carcaselor, apele de spãlare a produselor avicole, precum ºi ustensilele contaminate cu viruºi. Virusul se transmite pe cale respiratorie, transmiterea fiind favorizatã ºi de pãsãrile sãlbatice ºi persoanele contaminate. Boala poate fi combãtutã doar prin lichidarea pãsãrilor bolnave, dezinfecþia gospodãriilor afectate ºi filtru sanitar-veterinar. Mãsurile extreme sînt obligatorii, mai ales cã virusul rezistã pînã la 2 sau 3 luni în sînge, fecale sau carne. În carnea congelatã, virusul rezistã pînã la un an, iar dezinfectantele uzuale, în concentraþii obiºnuite, îl distrug rapid.