Magistraþii reclamã presiuni prin manipularea mass-media
Judecãtorii identificã acte de presiune din partea autoritãþilor statului, prin manipulãri media sau intervenþii asupra preºedintelui de instanþã, în timp ce procurorii se confruntã mai degrabã cu ameninþãri ºi chiar agresiuni fizice din partea acuzaþilor, potrivit Tranparency International (TI).
„Judecãtorii identificã acte de presiune din partea autoritãþilor statului, prin manipulãri media sau prin intervenþii asupra preºedintelui de instanþã, în timp ce procurorii percep mai degrabã ameninþãri ºi chiar agresiuni fizice din partea învinuiþilor, inculpaþilor sau condamnaþilor ori din partea grupurilor de interese economice sau politice, care transmit ameninþãri prin intermediul procurorilor superiori“, se aratã în studiul privind percepþia magistraþilor asupra independenþei sistemului judiciar realizat de TI.
Raportul nu conþine exemple concrete ºi nu sînt nominalizate instituþiile media care ar avea legãturã cu aceste presiuni.
Totodatã, studiul relevã faptul cã nici judecãtorii, nici procurorii nu simt o protecþie realã împotriva represaliilor de orice naturã, evidenþiindu-se o diferenþiere pe tipuri de percepþie a ingerinþelor.
Atît judecãtorii, cît ºi procurorii apreciazã cã, în ciuda sesizãrilor în legãturã cu aceste acte la conducerea instanþelor ºi parchetelor, nu se iau mãsuri legate de represalii. Mai mult, reacþia reprezentanþilor acestor instituþii faþã de unele comentarii apãrute în mass-media nu este în favoarea magistratului, ci mai degrabã împotriva soluþiei pe care acesta a dat-o ºi pãrtinitoare la critica venitã pe calea mass-media.
Statutul magistraþilor (Legea 303/2004) prevede cã magistraþii sînt protejaþi împotriva oricãror ameninþãri sau violenþe care pun în pericol viaþa lor sau a rudelor lor, precum ºi bunurile acestora.
Magistraþii pot solicita protecþia din partea angajaþilor Ministerului Administraþiei ºi Internelor în baza HG 719/2005. Solicitarea de protecþie trebuie sã provinã în mod formal de la conducerea instanþei sau a parchetului, aspect care confirmã nemulþumirea magistraþilor faþã de sistemul de protecþie. Logica independenþei funcþionale a magistratului implicã ºi capacitatea de a beneficia de protecþie fãrã implicarea unor mecanisme birocratice de tipul celor care presupun implicarea conducerii instanþei, aºa încît ar fi utilã renunþarea la aceastã procedurã, recomandã reprezentanþii organizaþiei.
Pe de altã parte, documentul aratã cã magistraþii beneficiazã ºi de protecþia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel încît, în situaþia în care conducerea instanþei nu reacþioneazã, judecãtorii beneficiazã oricînd de un „recurs“ la CSM.
Procurorii, la rîndul lor, beneficiazã de aceeaºi cale de sesizare, iar soluþia în astfel de cazuri stã în puterea CSM de a-i sancþiona ferm, inclusiv pe acei ºefi de instanþe sau parchete care nu-ºi exercitã atribuþiile de protecþie a magistraþilor în situaþii de represalii. În acest sens, un aspect util ar fi introducerea unui criteriu în formularul de evaluare a magistraþilor cu funcþii de conducere care sã poatã cuantifica astfel de situaþii, se aratã în studiul TI.
|