„El Dorado“ pe E85?

• mulĂži agricultori refuzĂŁ ajutorul de la Guvern, pentru ĂŽnfiinĂžarea ĂŽnsĂŁmĂŽnÞãrilor de toamnĂŁ • aceÂştia preferĂŁ, mai nou, sĂŁ scoatĂŁ la vĂŽnzare terenul agricol situat de o parte Âşi de alta a DN2-E85 • preĂžurile practicate ĂŽn prezent sĂŽnt destul de cuminĂži • se aÂşteaptĂŁ o creÂştere explozivĂŁ ĂŽn viitor •

Perspectiva intrĂŁrii României ĂŽn Uniunea EuropeanĂŁ face ca tot mai mulĂži investitori din Roman Âşi zonĂŁ sĂŁ caute locuri „cĂŽt mai ĂŽn faÞã“ Âşi mai ales terenuri cu vad, pentru a putea derula afaceri profitabile. Un astfel de loc se poate gĂŁsi, de regulĂŁ, pe marginea unui drum naĂžional cu trafic intens. Astfel, pe DN E85, imediat dupĂŁ ce pĂŁrĂŁseÂşti localitatea Horia, de o parte Âşi de alta a drumului care duce spre capitalĂŁ, au ĂŽnceput sĂŁ rĂŁsarĂŁ ba o staĂžie de benzinĂŁ, ba un popas mai ochios, ba o vilĂŁ mai „fĂŁĂžoasĂŁ“. În afara acestor cĂŽteva repere, suprafeĂžele ĂŽntinse de teren arabil „aÂşteaptĂŁ“ potenĂžiali clienĂži. Proprietarii terenurilor vĂŽnd cĂŽnd sĂŽnt presaĂži de o anumitĂŁ problemĂŁ urgentĂŁ sau aÂşteaptĂŁ „zile mai bune“, adicĂŁ un preĂž mai mare pentru a se „cĂŁpĂŁtui“. Nimeni nu interzice acest lucru, ĂŽnsĂŁ, de multe ori, Þãranii „scapĂŁ“ de pĂŁmĂŽntul lor, „sĂŁtui“ de ajutorul statului. Vasile S. din Roman, are pe marginea DN E85, la ieÂşirea din comuna Horia, o suprafaÞã de teren de 1,5 hectare, cu o deschidere la drum de 50 de metri. Ar vrea sĂŁ vĂŽndĂŁ, pe de o parte, ĂŽnsĂŁ ar vrea sĂŁ-l Âşi pĂŁstreze. „Stau ĂŽn cumpĂŁnĂŁ. Acest pĂŁmĂŽnt l-am primit moÂştenire de la pĂŁrinĂžii mei care au locuit ĂŽn Horia. Eu, fiind pensionar pe caz de boalĂŁ, nu am avut posibilitatea sĂŁ muncesc pĂŁmĂŽntul cu forĂže proprii Âşi nici pensia de aproape douĂŁ milioane de lei nu mi-a permis sĂŁ angajez oameni cu ziua. Am bĂŁgat terenul ĂŽntr-o asociaĂžie care am crezut cĂŁ face o treabĂŁ bunĂŁ Âşi este condusĂŁ de oameni pricepuĂži. M-am ĂŽnÂşelat ĂŽnsĂŁ, timp de patru ani n-am primit mai nimic, m-au purtat cu vorba. Am reuÂşit cu greu sĂŁ-l scot din asociaĂžie. Acum sĂŽnt curtat de niÂşte patroni sĂŁ le vĂŽnd terenul. Mi-au oferit rĂŽnd pe rĂŽnd, pĂŽnĂŁ la opt euro metrul pĂŁtrat. N-ar fi un preĂž rĂŁu sĂŁ iau 12.000 de euro, ĂŽnsĂŁ parcĂŁ mĂŁ gĂŽndesc sĂŁ-l mai Ăžin un pic“, s-a destĂŁinuit Vasile S. Un sĂŁtean hĂŽtru din comuna Horia, care are o pensie de doar 1,2 milioane de lei ne-a interpelat ĂŽntrebĂŽndu-ne dacĂŁ Âştim cĂŽt costĂŁ un hectar de pĂŁmĂŽnt de lucrat. „Nu Âştiu dacĂŁ v-ar mai arde sĂŁ trĂŁiĂži la ĂžarĂŁ de pe urma pĂŁmĂŽntului. Nici un Guvern n-a reuÂşit sĂŁ rezolve cum trebuie problema agriculturii. Au dat Âşi anul ĂŁsta subvenĂžii, mai bine nu le dĂŁdeau! Eu, pentru un hectar de semĂŁnat cu grĂŽu, trebuie sĂŁ scot de la «teÂşcherea» cel puĂžin 2,4 milioane de lei pentru a primi bonul de la stat de 1,7 milioane de lei. De unde sĂŁ iau eu atĂŽĂžia bani? Înainte Guvernul ĂŽĂži dĂŁdea banii Âşi te descurcai cum puteai. Acum, nu-mi trebuie banii lor, ar ĂŽnsemna sĂŁ fac schimb pe schimb Âşi tot eu ies ĂŽn pierdere“, a precizat Þãranul obidit. Un calcul simplu pentru ĂŽnfiinĂžarea unui hectar de grĂŽu aratĂŁ astfel: 2,5 milioane de lei aratul, 2,4 milioane douĂŁ discuieli, 1,2 milioane de lei pentru semĂŁnat, 1,5 milioane pentru sĂŁmĂŽnÞã certificatĂŁ, douĂŁ milioane ĂŽngrãºãminte, alte 3,5 milioane de lei pentru ierbicidat Âşi fertilizat la care se adaugĂŁ obligatoriu circa 3 milioane de lei pentru recoltat. Total, 16,1 milioane de lei. DacĂŁ este un an relativ bun se poate obĂžine o recoltĂŁ de 3.500 de kilograme la hectar. AceastĂŁ cantitate se poate vinde cu indulgenÞã cu preĂžul de 3.000 de lei pe kilogram, ceea ce ar ĂŽnsemna un total de 10,5 milioane. Deficitul Þãranului ĂŽn acest caz este de peste 5 milioane de lei. „Pentru a cĂŽÂştiga un milion de lei din agriculturĂŁ, subvenĂžionatĂŁ de stat, trebuie sĂŁ muncesc mult. Atunci prefer sĂŁ cresc un porc, o vacĂŁ ceva Âşi la iarnĂŁ le vĂŽnd Âşi am Âşi eu cu ce mĂŁ descurca“, a mai spus sĂŁteanul din Horia. Acesta ĂŽnsĂŁ a uitat sĂŁ ne spunĂŁ cĂŁ, dacĂŁ pune pensie lĂŽngĂŁ pensie, ĂŽn fiecare lunĂŁ le joacĂŁ la „loteria agriculturii“: PlouĂŁ sau nu plouĂŁ? Bate gheaĂža sau vine ĂŽngheĂžul devreme? Este secetĂŁ? Þãranul, ĂŽnsĂŁ, banii i-a ĂŽngropat. În aceste condiĂžii, proprietarii de terenuri de pe marginea drumului DN E85 Âşi ale altor drumuri naĂžionale preferĂŁ sĂŁ-Âşi vĂŽndĂŁ pĂŁmĂŽnturile investitorilor. Unii dintre aceÂştia dovedesc pricepere ĂŽn afaceri Âşi realizeazĂŁ lucruri deosebite, de bun gust, ĂŽnsĂŁ sĂŽnt Âşi kitch-uri, la margine de drum, ca de exemplu niÂşte vile cu turnuleĂže Âşi cuci de tablĂŁ frizĂŽnd absurdul Âşi oripilĂŽnd ochii. În zona Roman se prefigureazĂŁ ca pe marginea E85 sĂŁ aparĂŁ vile somptuoase, dar mai ales centre comerciale ori unitĂŁĂži de alimentaĂžie publicĂŁ.