Corupþia generalizatã domneºte în România
• þara noastrã este plasatã alãturi de Republica Dominicanã ºi Mongolia ºi în urma Turciei sau Bulgariei de cãtre Raportul anual al organizaþiei Transparency International • cele mai puþin corupte state din lume sînt þãrile nordice • România se situeazã ºi în anul 2005 în rîndul þãrilor cu corupþie generalizatã, fiind plasatã pe poziþiile 85-87, alãturi de Republica Dominicanã ºi Mongolia, ºi în urma Turciei sau Bulgariei, conform Raportului anual al organizaþiei Transparency International, dat marþi publicitãþii.
Faþã de raportul din anul 2004, punctajul României a crescut numai cu o zecime de la 2.90 la 3.00, fiind inferior celui obþinut de celelalte þãri candidate la integrarea europeanã - Bulgaria (3.50) ºi Turcia (4.00). Media în statele membre UE este de 7.73, iar cea din cele 10 þãri nou integrate se cifreazã la 5.04.
„Aceastã creºtere foarte redusã a punctajului României aratã un ritm scãzut de implementare a reformelor anticorupþie ºi nevoia de a se face eforturi susþinute în urmãtorii doi ani“, a declarat, într-o conferinþã de presã, directorul executiv al Transparency International România (TIR), Victor Alistar.
Menþionînd cã rapoartele de monitorizare elaborate de Comisia Europeanã þin seama de studiile Transparency International, Alistar a opinat cã punctajul slab înregistrat de România vine ºi în contextul presiunii clauzei de salvgardare privind integrarea europeanã.
Potrivit lui Victor Alistar, legislaþia anticorupþie nu este implementatã ºi nu au fost create mecanismele funcþionale de monitorizare a aplicãrii reformelor, administraþia localã ºi centralã încãlcã frecvent legislaþia privind transparenþa decizionalã, în domeniul achiziþiilor publice persistã deficienþe ºi practici anticoncurenþiale, personalul din administraþie este schimbat pe criterii clientelare, iar PNA a devenit departament la Parchetul General fãrã a-i fi asigurate în totalitate garanþiile de independenþã.
Directorul executiv TIR a menþionat ºi faptul cã nu a fost înfiinþatã instituþia responsabilã cu monitorizarea ºi controlul conflictelor de interese ºi al incompatibilitãþilor ºi pentru controlul averilor, deºi, potrivit calendarului aderãrii la UE, aceasta ar fi trebuit creatã încã din luna iunie 2005.
„ÃŽn România, nu existã încã agenþie autorizatã în prevenþia ºi combaterea corupþiei, ci numai fostul PNA care se ocupã de sancþionare ºi urmãrire penalã“, a spus Victor Alistar. El a susþinut cã în proiectul de buget pentru 2006, publicat pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice, nu este prevãzut un capitol special pentru aceastã agenþie, deºi mai mulþi demnitari români au fãcut declaraþii referitoare la înfiinþarea acesteia.
România alocã pentru lupta anticorupþie mai puþin 0,1% din bugetul de stat, deºi Secretariatul general al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est recomandã ca resursele distribuite pentru prevenþia, combaterea ºi sancþionarea corupþiei sã fie de 0,5%, a semnalat Codrin Vrabie, expert în lupta anticorupþie al TIR. El a adãugat cã, potrivit unui studiu Pricewaterhouse Coopers, România ar fi pierdut în anul 2002 peste trei miliarde de dolari investiþii strãine directe din cauza corupþiei.
Þãrile cu indice de la 0 la 3 sînt catalogate ca înregistrînd o corupþie generalizatã endemicã, cele de la 3,1 la 6 sînt plasate în categoria celor aflate în curs de îmbunãtãþire a sistemului de integritate, iar cele peste 6 sînt vãzute ca þãri cu grad scãzut de corupþie.
Printre þãrile plasate înaintea României se aflã ºi unele state africane ca Botswana (32), Namibia (47), Ghana (65), Burkina Faso (70) sau Egipt (73), dar ºi unele latino-americane precum El Salvador (51), Costa Rica (52), Brazilia (62) sau Mexic (67).
Potrivit raportului, cele mai puþin corupte state din lume sînt þãrile nordice - Islanda, Finlanda, Danemarca, Suedia ºi Norvegia, în timp ce pe ultimele poziþii, 158-159, se aflã Bangladesh ºi Ciad.
Datele pentru Raportul Transparency International pe anul 2005 au fost culese în perioada octombrie 2004-octombrie 2005, indicii acestuia bazîndu-se, în principal, pe percepþia mediului investiþional, academic ºi oficial ºi mai puþin pe cea a opiniei publice.
|
Autentificare
