Cu alcoolul ºi þigãrile în ghiozdan
• trei sferturi dintre elevii romaºcani fumeazã ºi beau • acesta este rezultatul unui sondaj realizat de psihologii ºcolari • aceºtia remarcã, cu îngrijorare, scãderea, de la an la an, a vîrstei la care se face cunoºtinþã cu alcoolul ºi tutunul • cauzele fenomenului sînt legate, în primul rînd, de lipsa de supraveghere din partea familiei ºi dorinþa de a epata • Un recent sondaj de opinie, realizat în rîndul liceenilor romaºcani, de cãtre psihologii ºcolari, a arãtat cã numãrul adolescenþilor consumatori de þigãri ºi alcool a crescut îngrijorãtor, procentul acestora ajungînd la 70-75% din eºantionul chestionat. Cauzele consumului acestor droguri „uºoare“, pe care adolescenþii le „încearcã“, în prima fazã, ocazional, ºi apoi frecvent, în cazul în care nu intervine familia pentru oprirea consumului, sînt, dupã psihologi, lipsa de supraveghere din partea familiei, presiunea grupului, lipsa unor alternative de petrecere a timpului liber, cãutarea unui mod de a ieºi din „tiparele“ comportamentale specifice vîrstei ºi dorinþa de a brava. „Este un adevãr faptul cã, în rîndul consumatorilor de alcool, se numãrã, în ultimii ani, ºi adolescenþi. Cauzele fenomenului sînt, din pãcate, multiple ºi puþin conºtientizate de cei cu responsabilitãþi majore în formarea personalitãþii tinerilor. Sînt total insuficiente, în opinia mea, una-douã lecþii de combatere a consumului de alcool-tutun, atîta vreme cît pãrintele ºi societatea, în ansamblu, încurajeazã astfel de comportamente. Prima datã, dupã cum se ºtie, adolescentul pune în gurã þigara ºi stã în faþã cu un pahar de alcool din dorinþa de a impresiona anturajul. Dacã situaþia se repetã devine obicei ºi uºor-uºor se ajunge la dependenþã, lucru deosebit de grav pentru sãnãtatea societãþii“, a declarat Gabriela Cantoreanu, psiholog ºcolar la Colegiul Naþional „Roman-Vodã“.
Pedagogii sînt extrem de îngrijoraþi de faptul cã de la fenomenul consumului de alcool ºi tutun ºi pînã la cel de întrebuinþare a altor droguri „uºoare“, de tip cocktail, diazepam, ecstasy, în combinaþie cu alcool ºi chiar la prizatul unei þigãri cu droguri veritabile, nu mai este decît un pas. Pãrinþii sînt sfãtuiþi de specialiºti sã se informeze despre cercul de prieteni ai copiilor lor, sã fie un model, ei înºiºi, pentru aceºtia, pentru cã, în casa în care se fumeazã ºi se bea, existã cu uºurinþã posibilitatea ca adolescentul sã facã acelaºi lucru mai devreme sau mai tîrziu. „Pãrinþii ºi bunicii trebuie sã observe, atent, comportamentul adolescenþilor ºi sã sesizeze, la timp, aspectele negative care apar: nepãsarea, iritabilitatea, absenþele de la programul ºcolar, dar mai ales trebuie sã menþinã, în permanenþã, legãtura cu ºcoala ºi, atunci cînd este cazul, sã apeleze la consilierii ºcolari pentru a preveni asemenea fenomene“, a mai spus Gabriela Cantoreanu.
Pe de altã parte, misiunea dascãlilor este din ce în ce mai dificilã, din cauza faptului cã adolescenþii sînt lãsaþi, la o vîrstã, extrem de fragedã, fãrã supraveghere, de cãtre pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. „Fenomenul lipsei de supraveghere este îngrijorãtor. Zeci de familii, au plecat la muncã în strãinãtate ºi ºi-au lãsat cupiii în grija bunicilor, rudelor, vecinilor. Am întîlnit, de multe ori, copiii cãrora li s-a lãsat, încã de prin clasele gimnaziale, apartamentul pe mînã ºi cu banii primiþi din strãinãtate încing «chiolhanuri» sãptãmînale, spre disperarea vecinilor“, a declarat un profesor romaºcan.
|
Autentificare
