Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2005
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 24 Octombrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Italia, noua casã a muntenilor

Italia, noua casã a muntenilor

• populaþia tînãrã din comunele Vãii Bistriþei ia calea Occidentului • un exemplu elocvent îl constituie comuna Hangu, un sfert din localnici plecînd în strãinãtate • situaþia se repercuteazã negativ asupra învãþãmîntului, polulaþia ºcolarã scãzînd •

Comunele de pe Valea Bistriþei ºi nu numai se confruntã cu un fenomen specific oricãrei societãþi aflate în tranziþie, acela al migrãrii populaþiei tinere cãtre Europa de Vest în cãutarea unor locuri de muncã bine plãtite. Statistica efectuatã recent la nivelul comunei Hangu înregistreazã, în acest sens, cifre record. Din 4.200 de locuitori, cît numãrã populaþia comunei Hangu, peste 1.000 de tineri au luat calea bejeniei în cãutare de locuri de muncã. Dintre aceºtia 80% se aflã în Italia, restul de 20% aflîndu-se în Spania, Germania, Anglia, Portugalia sau alte state europene. Prin plecarea lor spre Vest, cu tot cu familii, tinerii emigranþi au influenþat negativ învãþãmîntul din Hangu, ºcolile comunitãþii, înregistrînd scãderi alarmante a numãrului de elevi ºi de aici a numãrului de clase ºi de norme pentru învãþãtorii ºi profesorii din zonã. „Ne confruntãm cu un fenomen alarmant în ceea ce priveºte numãrul elevilor a claselor ºi normelor cadrelor didactice. Dacã ne referim doar la învãþãmîntul primar, singura ºcoalã unde mai avem clase de sine stãtãtoare este ºcoala de centru, în rest peste tot existã clase simultane. Asta nu se întîmpla pînã acum 5-10 ani în urmã. Sigur, fenomenul nu afecteazã doar învãþãmîntul din Hangu, dar este o situaþie care trebuie sã dea de gîndit guvernanþilor noºtri“, a declarat profesorul Ion Manolache, directorul ªcolii cu clasele I-VIII Hangu. Din discuþiile purtate cu primarul comunei Gavril Lupu am reþinut faptul cã situaþia este cunoscutã la nivelul comunitãþii, numai cã fenomenul migraþiei forþei de muncã tinere nu poate fi stopat de cãtre administraþia localã. „Este un drept cîºtigat prin Revoluþia din '89 ºi nu poate fi îngrãdit. Problema care se pune este aceea cã statul nostru trebuie sã-ºi propunã o strategie prin care, creîndu-se locuri de muncã, sã atragã din nou populaþia plecatã peste hotare spre patria mumã. ªi totuºi, eu cred cã ºi-n condiþiile prezentate, tinerii plecaþi la muncã participã substanþial la dezvoltarea comunitãþii noastre prin investiþiile din zonã ºi banii trimiºi acasã, unde-ºi construiesc case sau îºi deschid mici afaceri. Sigur, dupã mai mulþi ani de bejenie, impusã de lipsa locurilor de muncã din România, ei se vor întoarce definitiv acasã, iar noi sperãm cã prin intrarea în normalitate va revigora ºi învãþãmîntul“, a declarat primul Gavril Lupu. Situaþia de la Hangu se repetã ºi în Poiana Teiului, Borca, Farcaºa, Grinþieº, Ceahlãu, Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, de unde zeci de mii de persoane au plecat peste hotare.
„Stranierii“, dupã cum sînt numiþi de cei rãmaºi acasã s-au polarizat pe criteriul relaþiilor de rudenie sau dupã apartenenþa la o comunitate sau alta în anumite centre urbane din Italia. Aici, muntenii de pe Valea Bistriþei s-au stabilit la Roma, Alessandria, Padova, Parma, Vicenza, Trevisso, Vallegio, Verona, Vallegio, Mincio provincio di Verona, Maccerata, etc., unde desfãºoarã cele mai diverse activitãþi. Un român cîºtigã în Italia, între 700 ºi 1500 euro, în condiþii legale sau la negru. Deºi majoritatea ºi-au însuºit modul de viaþã occidental, mulþi dintre ei tînjesc dupã spiritul românesc de a aborda viaþa, mai ales dupã acele caracteristici ce þin de sentimentalismul specific familiei noastre.

Articol afisat de 2016 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ion ASAVEI)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective