Romaºcanii riscã sã rãmînã fãrã spital
• concitadinii noºtri ar urma sã nu mai aibã minime condiþii de rezolvare a problemelor chirurgicale, dacã spitalul nu va primi gradul de unitate judeþeanã Situaþia Spitalului Roman se aflã în incertitudine, de vreme ce soarta sa depinde, în ultimã instanþã, de finalizarea controversatului Centru de Primire Urgenþe (CPU), care a stîrnit „pasiuni“ politice. Doctorul Constantin Nanu, directorul Direcþiei Sanitare Neamþ a declarat cã, în conformitate cu Legea Sistemului Sanitar, aflatã în dezbaterea Parlamentului, ar urma ca Spitalul Roman sã treacã în rîndul unitãþilor municipale sau orãºeneºti în cazul în care administraþia publicã localã nu va „pune umãrul“ sã termine construcþia amintitã. Directorul Direcþiei Sanitare Neamþ, doctorul Constantin Nanu, a explicat condiþiile în care unitatea sanitarã romaºcanã, ar putea evita „retrogradarea“. „Vor fi opt spitale regionale, organizate pe structura fostelor Clinici Universitare, dupã care vor urma Spitalele de Urgenþã (Judeþene), care vor avea parte de o dotare superioarã. Spitalele de gradul III, cum este cazul celui din Roman, vor avea o dotare mai redusã. Pe locul al IV-lea se vor situa, din aceleaºi puncte de vedere, spitalele comunale. La momentul actual existã discuþii ca Spitalul Roman sã fie încadrat în în rîndul spitalelor municipale. Existã însã ºi o ºansã, dacã ar exista susþinere, ca unitatea de la Roman sã fie inclusã la categoria a II-a, þinînd cont cã fiind aºezat pe E-85, ar putea deveni Spital de Urgenþã, pe scheletul CPU, dacã acesta va fi terminat, în timp util“, a precizat Constantin Nanu. Venind, însã, în discuþie, disputele interminabile din sînul organismelor colective de conducere ale instituþiei spitaliceºti romaºcane, respectiv din Consiliul de Administraþie (CA) ºi Comitetul Director (CD), în care doctorul Nanu a avut, ca de obicei, o poziþie „conciliantã“, acesta a þinut sã-ºi exprime, public, „susþinerea proiectului“. „Eu am fost de pãrere, întotdeauna, ca aceastã unitate (CPU n.r) sã fie pusã pe picioare. Nu trebuie sã mi se atribuie mie pãrerile doctorului Petre Boºtinã. Eu am vrut mereu ca aceastã unitate sã fie pusã pe picioare“, a precizat doctorul Constantin Nanu. Acesta a subliniat, însã cã este vorba de un proiect finanþat de CL, care va trebui sã-l continuie, susþînîndu-l, financiar. „Comunitatea localã dacã doreºte ca acest sputal sã devinã «de urgenþã», trebuie sã se implice. Aceastã unitate nu a fost prinsã în finanþarea Ministerului Sãnãtãþii. Eu am trimis la Bucureºti studiul de fezabilitate încercînd sã obþinem niºte fonduri de la Banca Mondialã, UNICEF, OMS sau fonduri prin ONG-uri. Aceste finanþãri pot ajunge, însã, prin aceste organisme, cel devreme în 2007-2008, pentru cã finanþãrile nu se fac peste noapte. La Roman numai comunitatea localã poate sã rezolve problema“, a mai precizat Constantin Nanu.
Continuã disputele politice
Primarul Dan Ioan Cãrpuºor apreciazã cã, dincolo de orice dispute
politice, problema obþinerii gradului de spital de urgenþã, depinde de factorii politici, cu reponsabilitãþi în domeniul sãnãtãþii, care ar trebui sã se intereseze de soarta unitãþii ºi sã lase la o parte orgoliile personale. „Problema este extrem de simplã ºi se aflã în «ograda sistemului sanitar», pe umerii cãruia apasã întreaga responsabilitate. Noi, în calitate de comunitate localã, am avut cele mai bune intenþii, tocmai pentru a sprijini Spitalul Roman sã nu ajungã «no men's land», adicã «bolniþã» pentru sãraci, ci unul în care sã se poatã rezolva marile ºi multele probleme chirurgicale. Pentru cã unitatea spitaliceascã se afla anul trecut într-o situaþie financiarã extrem de precarã, am prevãzut 400 milioane de lei, bani care existã ºi acum ºi îi putem aloca, fãrã probleme, în condiþiile în care mai marii din Sãnãtate se decid dacã vor binele romaºcanilor sau vor sã-ºi rezolve «vendetele politice» cu PSD-ul. De altfel, în viziunea pe care a avut-o Consiliul Local, din care a fãcut ºi face parte ºi directorul Spitalului, Petre Boºtinã, cel mai înverºunat adversar al proiectului, s-a alocat aceastã sumã, motiv pentru care ºi în bugetul spitalului pe 2005 s-a prevãzut de cãtre CA aceastã sumã. Cu 900 milioane de lei, cu puþin mai multã bunãvoinþã din partea actualei conduceri a Spitalului ºi cu puþin ajutor, fie din partea unor organizaþii non-guvernamentale, fie din vreun proiect, ne-am fi putut apropia de finalizarea CPU. Cînd a fost gîndit proiectul urma ca dotarea acestuia sã fie fãcutã cu aparaturã de la Spitalul italian, din Trento (Padova)“, a precizat Dan Ioan Cãrpuºor.
Pãrere împãrtãºitã ºi de medicul Arvãtescu
Aceeaºi pãrere este împãrtãºitã ºi de colegul sãu de partid, doctor Dan Arvãtescu, vicepreºedintele Colegiului Medicilor Neamþ, fost director al Spitalului Municipal Roman, care a declarat cã, statutul instituþiei sanitare depinde de forma în care va apãrea noua Lege a spitalelor. „ÃŽn primul rînd trebuie votatã legea spitalelor ºi vom vedea modificãrile care se aduc la proiectul acesteia. Dacã însã, acest act normativ se aprobã în varianta prezentatã pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii, noi ne-am încadra în categoria spitalelor de importanþã localã. Potrivit proiectului legii, aflatã în dezbatere publicã, la acest moment, spitalele din România se vor clasifica în spitale de urgenþã regionale, departamentale, spitale de importanþã localã. Vor exista opt regiuni care vor avea un spital departamental de regiune, 41 de spitale de urgenþã, pentru fiecare judeþ în parte. Restul spitalelor vor fi de importanþã localã, pentru cã încã nu ºtiu sub ce formã va ieºi legea din Parlament“, a precizat doctor Dan Arvãtescu. Acesta a apreciat cã centrul de greutate al Spitalului Roman, în contextul intrãrii în vigoare, a legii spitalelor, va sta în CPU, a cãrui construcþie la Roman, nu a fost finalizatã, din lipsa de fonduri, intrînd într-un soi de conservare. „ÃŽntr-adevãr, existã fonduri separate pentru CPU-uri, donate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, dar astea vor fi aprobate, abia din 2007. Problema este cã, pînã atunci, construcþia se va degrada, într-un asemenea hal, încît, la acea datã va trebui demolatã. Toatã lumea este de acord cã trebuie CPU, dar nimeni nu dã soluþii concrete de finanþare. M-am întîlnit zilele acestea cu doctoriþa Viorica Gãucã, de la Neurologie, care este foarte revolatatã ºi care doreºte, cu tot dinadinsul, sã închipuim un protest al medicilor contra abandonului lucrãrilor la acest sector vital pentru Spital“, a declarat doctor Dan Arvãtescu.
ªi ºeful Secþiei Chirurgie a militat pentru înlãturarea orgoliilor personale ºi a disputelor politice, în vederea rezolvãrii în consens a unui obiectiv vital pentru romaºcani. „Alãturi de colegii mei, împreunã cu toate cunoºtinþele noastre, din Minister, facem demersuri pentru obþinerea acestui deziderat. Trebuie sã existe o miºcare generalã, din partea tuturor partidelor, din partea întregii societãþi romaºcane, precum ºi a autoritãþilor locale, ºi a conducerii spitalului, pentru cã acest spital sã nu ajungã un spital de importanþã localã. Dar pentru toate acestea, trebuie sã se uneascã voinþa oamenilor din acest oraº, cu voinþa noastrã, a celor care muncim în Spitalul Roman, ce are o tradiþie bicentenarã în medicinã ºi cu voinþa oamenilor politici, cu putere de decizie, care trebuie sã ne susþinã ºi financiar“, a mai precizat doctor Dan Arvãtescu.
În opinia acestuia existã suficiente argumente, pentru construirea unui asemenea centru, dintre care cel mai important rãmîne situarea municipiului Roman pe europeanã, unde se produc numeroase accidente rutiere, ale cãror victime ajung la Spitalul romaºcan, care nu are nici mãcar o camerã de stabilizare.
Reamintim faptul cã la Spitalul Roman se înregistreazã, anual, în jur de 40.000 internãri, la care se adaugã ºi internãrile de o zi, în contextul în care urgenþele ocupã un loc esenþial, ceea ce în opinia medicilor romaºcanã recomandã unitatea pentru includerea sa în rîndul Spitalelor de importanþã judeþeanã.
|
Autentificare
