 „Petrotub“, acuzat cã a mituit guvernul irakian
• pe lista societãþilor care ar fi fãcut afaceri ilegale cu regimul lui Saddam Hussein încãlcînd embargoul „Petrol contra hranã“ este trecut ºi Petrotub • în „Raportul Volcker“ se susþine cã reprezentanþi din conducerea „Petrotub“ ar fi dat unor înalþi funcþionari din guvernul irakian 254.000 dolari mitã • ºeful Serviciului Export, Doru Mãndãºescu, recunoaºte cã s-a fãcut în perioada amintitã o livrare de þeavã, dar susþine cã au existat aprobãrile ONU • ministrul de externe a declarat cã în textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker nu s-ar face referire la persoane, organizaþii sau firme româneºti • Societatea romaºcanã „Petrotub“ se aflã pe lista celor 2.253 de companii din întreaga lume acuzate de ONU cã au încãlcat embargoul impus, dupã invadarea Kuwaitului de cãtre Irak, fãcînd afaceri ilegale cu regimul dictatorului Saddam Hussein, conform informaþiilor prezentate de o publicaþie centralã. Sursa citatã mai precizeazã cã, în conformitate cu raportul final al Comisiei independente de anchetã, coordonatã de Paul Volcker, fost ºef al Bãncii Centrale a SUA, „Petrotub“ SA Roman ar fi oferit unor înalþi funcþionari de la Bagdad mitã 254.000 dolari pentru a livra þeavã pe piaþa amintitã. Raportul mai nominalizeazã, alãturi de societatea romaºcanã, firmele: Romtek Special Industries LTD, care ar fi oferit 225.000 dolari, UPET SA - 270.000 dolari, UPETROM 1 Mai - 409.000 dolari. ÃŽn total firmele româneºti ar fi oferit 1.225.000 dolari unor înalþi funcþionari ai guvernului irakian. ÃŽn cazul tuturor firmelor, raportul invocã drept sursã a acuzaþiilor datele financiare ale Ministerului Petrolului din Irak. Dupã valorificarea þiþeiului, companiile ar fi returnat cîte un comision ilegal. Pe lista în discuþie mai este trecutã o altã firmã româneascã, respectiv PCC „Sterom“ SA, dar fãrã a se specifica vreo sumã plãtitã.
ÃŽntre „beneficiari“ ar fi fost ºi Partidul Muncitoresc Român, care ar fi primit de la Bagdad cupoane pentru un milion de barili de petrol, ce ar fi fost tranzacþionat printr-o firmã din Emiratele Arabe Unite. Din iunie 2005, acest partid a devenit Partidul Stîngii Unite (PSU), al cãrui preºedinte, Ilie Neacºu, fost PRM-ist, declarã cã nu ºtie cine ar fi fost implicat în aceastã afacere. Ilie Neacºu a mai declarat cã în cazul în care actualii membri ai PSU s-ar face vinovaþi de astfel de afaceri, ei vor trebui sã plãteascã, în faþa legii, interne ºi internaþionale, pentru încãlcarea acesteia.
O parte dintre directorii firmelor nominalizate au recunoscut cã în perioada amintitã se fãceau afaceri cu Irakul. Directorul general al UPET Tîrgoviºte, Mircea Constantin, a spus cã, în perioada 1997-2003, a semnat ºi onorat cãtre Irak un contract în valoare de 3,5 milioane de dolari, dar cã ar fi respectat condiþiile impuse de ONU. ªi directorul UPETROM, din perioada 2001-2003, Mircea Dumitrescu, a declarat cã societatea a derulat contracte cu Irakul, dar fãrã a furniza mijloacelor mass-media relaþii suplimentare.
De altfel, nu este încã clar care ar putea fi consecinþele pentru România ale acestei anchete ºi ce mãsuri s-ar putea lua împotriva companiilor nominalizate în raport, în condiþiile în care acestea au fost privatizate, ulterior. Analiºtii politici economici, interni ºi internaþionali, apreciazã cã ONU va face totul pentru a impune pedepsele maxime internaþionale cu scopul de a-ºi redresa credibilitatea, care a avut mult de suferit, mai ales în faþa de Congresului American.
La Roman, factorii de decizie susþin cã totul s-a fãcut legal
Surse care au lucrat în Petrotub, la Serviciul Export, ºi-au amintit despre livrãrile fãcute în acea perioadã, dar susþin cã nu ar fi singurul caz de penetrare a unei pieþe externe prin darea acestor comisioane. „Este arhicunoscut mai ales procedeul unor firme mici, care, pentru a putea lupta de la egal la egal cu marile corporaþii, apeleazã ºi la alte subtilitãþi. Pe piaþa internaþionalã nu se fac licitaþiile extrem de corect ºi atunci se apeleazã la tot felul de mijloace, de genul comisioanelor, influenþelor politice sau influenþelor geostrategice“, au declarat sursele amintite. Aceleaºi surse au susþinut faptul cã urmeazã a se stabili modul în care au fost acoperite în acte aceste comisioane, pentru cã simplii angajaþi nu aveau cunoºtinþã despre modul în care ºefii operau în acte. „S-ar putea ca aceste comisioane sã fi fost acoperite în acte prin inginerii financiare destul de subtile, pentru cã, în definitiv, la cifra de afaceri a societãþii suma de care se vorbeºte nu era prea mare, pentru cã în anii 2000-2005 Petrotub avea o cifrã de afaceri de 150 milioane de dolari. Dacã o firmã ca «Volvo» a dat asemenea comisioane, este clar cã ºi «Petrotub», ca sã supravieþuiascã, într-o perioadã destul de grea, a recurs ºi el la astfel de mijloace“, au declarat sursele amintite.
Factorii guvernamentali, la presiunea ONU, vor declanºa, probabil, anchete pentru a stabili condiþiile în care s-au fãcut livrãrile amintite în raport. „Studiind raportul, este clar cã anumite firme, pentru a scoate profituri suplimentare, au recurs la încãlcarea embargoului, pentru a deschide noi pieþe, subterane. Este evident cã ºi «Petrotub» spera cã prin aceastã livrare, dar mai ales prin practica comisionului dat unor funcþionari din Guvernul de la Bagdad, sã-ºi redeschidã piaþa de þeavã din Irak. ªi n-ar fi fost chiar de condamnat, pentru simplul motiv cã toþi concurenþi societãþii romaºcane au procedat la fel“, au declarat aceleaºi surse, care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul.
Cert este cã factorii de decizie din societate n-au fost prea vorbãreþi. Aflat în delegaþie, actualul director al „Mittal Steel“, Ghiþã Stãnoiu, a aflat de la ziariºti despre izbucnirea scandalului. „Nu ºtiu despre ce scandal este vorba. Eu mã aflu în delegaþie, nu am citit ziarele. Nu am cunoºtinþã despre aceste livrãri. Nu ºtiu nimic. Pe mine nu are de ce sãri presa. Dacã vã întreb acum în ce scutece s-a nãscut Cuza, ºtiþi? Eu nu cunosc sã se fi primit vreo notificare de la ONU, pentru cã directorul general al societãþii este Regie Paul ºi nu eu“, a declarat Ghiþã Stãnoiu.
Nici directorul economic al societãþii, Costache Bordei, care la data amintitã îndeplinea aceeaºi funcþie, nu a fost prea generos în declaraþii. „Noi am avut relaþii ºi în vremea lui Ceauºescu cu Irakul. Nu vã putem declara nimic acum. Va trebui sã vedem documentele ºi sã vedem cum s-a procedat. Nu mã pot pronunþa cu nimic. V-am rãspuns, pentru cã ne cunoaºtem. Se vor face investigaþii. Nu ºtiu sã se fi primit vreo notificare de undeva privitor la acest aspect“, a precizat Costache Bordei.
Singurul care ºi-a amintit de tranzacþie a fost ºeful Serviciului Export, inginer Doru Mãndãºescu, cel care, la rîndul sãu, a susþinut cã nu are cunoºtinþã ca „Petrotub“ sã fi încãlcat embargoul. „ÃŽn ceea ce mã priveºte, eu nu pot decît sã declar cã nu cunosc sã se fi încãlcat embargoul. Noi am avut o singurã livrare de þeavã în acea perioadã, a cãrei valoare nu mi-o amintesc, acum. Mã aflu acasã ºi nu pot sã dau mai multe detalii. Se va face o verificare a datelor ºi probabil lucrurile vor fi clarificate. Eu atît pot sã afirm: cã am fost autorizaþi de ONU pentru a face export de þeavã în Irak. Noi nu am încãlcat embargoul. Se vor verifica documentele“, a declarat Doru Mãndãºescu.
Cît despre eventuala translare de imagine negativã asupra noului proprietar, Sorana Savu, de la Agenþia „Premium“ Bucureºti, responsabilã cu imaginea companiei „Mittal Steel“ în România, a spus cã nu crede cã afacerile dinainte de privatizare ar putea influenþa negativ actuala evoluþie a firmei. „Nu se poate pune problema unui prejudiciu de imagine, care ar putea sã fie translat dinspre «Petrotub» spre «Mittal Steel», pentru cã firma are acum o altã conducere, care nu este responsabilã de greºelile conducerii de atunci a societãþii“, a precizat Sorana Savu.
Dorel Romano Bîrsan, fostul director al Petrotub, nu a putut fi contactat din cauza faptului cã a avut tot timpul telefonul închis, la acest sfîrºit de sãptãmînã.
„Dezminþire“ ministerialã
ÃŽn textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker, care a anchetat modul de derulare a Programului „Petrol contra hranã“, nu s-ar face referire la persoane, organizaþii sau firme româneºti, a declarat, duminicã, într-o conferinþã de presã, ministrul afacerilor externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu. El a adãugat cã numele unor firme româneºti apar menþionate într-o anexã a raportului Volcker, care poate fi accesatã pe site-ul oficial al comisiei de investigaþie cu mandat ONU. „Anexa E, care nu face parte din raportul oficial, este un catalog complet al tuturor celor 4.500 de firme care au participat la acest program, în acest context fiind menþionate ºi companiile româneºti“, a subliniat ministrul de externe.
Ministrul a arãtat cã, potrivit raportului Paul Volcker, mai mult de 2.200 de companii au fost implicate în operaþiuni comerciale ilicite, mitã sau oferirea unor comisioane ilegale oficialilor regimului lui Saddam Hussein, valoarea acestora fiind de 1,8 miliarde de dolari.
„ONU se face vinovatã pentru lipsa de transparenþã a programului care a condus la manipulaþii de acest gen, concluzia implicitã fiind nevoia de reformare a secretariatului general care s-a ocupat începînd cu 1990 de derularea programului Petrol contra Hranã“, a mai spus ºeful diplomaþiei române.
|
Autentificare
