Artist uitat de comunitate

• compozitor Âşi dirijor al mai multor fanfare militare Âşi civile din Roman, Ioan GuĂžu a fost uitat de comunitate • fiica acestuia, Tamara GuĂžu, deplĂŽnge faptul cĂŁ reprezentanĂžii primĂŁriei n-au ajutat-o sĂŁ-i facĂŁ tatĂŁlui o cruce Âşi o placĂŁ, pentru mormĂŽnt • Ioan GuĂžu, cu toate meritele sale, a fost ĂŽngropat, ĂŽn 1999, aproape ĂŽn anonimat, singurul sprijin al familiei fiind Ioan LĂŁpuÂşneanu, director al Clubului Petrotub •

AutoritĂŁĂžile locale Âşi romaÂşcanii sĂŽnt de multe ori depĂŁÂşiĂži de unele evenimente Âşi uitĂŁ sĂŁ-Âşi cinsteascĂŁ, aÂşa cum se cuvine, semenii dispĂŁruĂži. Este Âşi cazul dirijorului Âşi compozitorului Ioan Emilian GuĂžu, care, din 1949, a activat pe la diferite instituĂžii romaÂşcane. Ioan Emilian GuĂžu s-a nĂŁscut pe data de 24 iunie (sau iulie dupĂŁ unele documente) 1911 ĂŽn Ismail - Bolgrad, localitate din URSS. ÎncĂŁ de mic copil a cochetat cu muzica, ĂŽndrĂŁgind, ĂŽn special, instrumentele de suflat, ca oboiul, saxofonul sau clarinetul. În Roman a venit ca plutonier major ĂŽn cadrul Regimentului 28 artilerie, ĂŽnsĂŁ toatĂŁ lumea Âştia cĂŁ este animatorul diferitelor manifestĂŁri muzicale. De un real talent, munca sa a fost rĂŁsplĂŁtitĂŁ ĂŽn anul 1939 Âşi de Casa Regelui, care i-a acordat Medalia CentenarĂŁ a Regelui Carol I. De altfel, fanfarele pe care le-a dirijat au obĂžinut ĂŽntotdeauna onoruri Âşi premii, la orice manifestare de gen din ĂžarĂŁ. Nevoit sĂŁ renunĂže, din cauza unei urechi cu care nu mai auzea, Ioan GuĂžu s-a angajat ĂŽn 1961 la Sfatul Popular Roman. „Tata, deÂşi era angajat ca muncitor necalificat, dirija fanfara din Roman. Apoi a lucrat o perioadĂŁ la ÂŞcoala de muzicĂŁ Âşi ĂŽn anul 1963 a fost administrator al Teatrului «Vasile Alecsandri», dupĂŁ care a fost angajat al UÞ Roman, actualmente Petrotub SA Roman. În tot acest timp a format o puternicĂŁ fanfarĂŁ, alcĂŁtuitĂŁ ĂŽn mare majoritate din Ăžigani. Cred cĂŁ de aceea o parte dintre romaÂşcani l-au considerat Âşi pe el Ăžigan, acuzĂŁ care pe mine m-a deranjat Âşi jignit“, a declarat fiica dirijorului, Tamara GuĂžu. Aceasta a precizat cĂŁ tatĂŁl sĂŁu, ĂŽn afara faptului cĂŁ a fost dirijor, a compus un vals cĂŽntat deseori de fanfarele militare: „Trandafirii roÂşii“. „A fost laureat al diferitelor manifestĂŁri organizate de Sindicatul Uzinelor de Þevi Roman (UÞR) la «CĂŽntarea României» Âşi la diverse concursuri de creaĂžie muzicalĂŁ, culminĂŽnd cu un premiu II, obĂžinut la BucureÂşti. A colaborat de asemenea cu Ovidiu Lipan «ĂžĂŁndĂŁricĂŁ» ĂŽntr-un proiect vizĂŽnd «Fanfara de la 10 PrĂŁjini». Cu toate cĂŁ nu a auzit deloc cu o ureche, tatĂŁl meu a fost un om deosebit, un muzician desĂŁvĂŽrÂşit“, a mai spus fiica fostului dirijor Ioan GuĂžu. TotuÂşi, Tamara GuĂžu are o mare supĂŁrare legatĂŁ de faptul cĂŁ numele pĂŁrintelui sĂŁu n-a fost nici mĂŁcar menĂžionat ĂŽn Monografia Romanului, editatĂŁ cu prilejul ĂŽmplinirii a 600 de ani de atestare documentarĂŁ.

Sprijin solicitat municipalitĂŁĂžii
„DupĂŁ toatĂŁ activitatea tatĂŁlui meu, care spun eu, a fost destul de susĂžinutĂŁ, consider cĂŁ merita o asemenea consideraĂžie din partea comunitĂŁĂžii. SĂŽnt supĂŁratĂŁ cĂŁ ĂŽn monografie este pomenit ca mare animator muzical Âşi teatral Gheorghe CĂŁmĂŁÂşoiu. DacĂŁ un vĂŽnzĂŁtor de bilete la teatru, fĂŁrĂŁ nici o altĂŁ contribuĂžie pe tĂŁrĂŽm cultural, a fost trecut ĂŽntr-o asemenea lucrare care dĂŁinuie peste ani, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ tatĂŁl meu nu a meritat aceastĂŁ cinste. ÂŞi mĂŁ ĂŽntreb de ce?“, a menĂžionat Tamara GuĂžu. UrmaÂşa lui Ioan GuĂžu s-a adresat PrimĂŁriei Roman pentru a solicita un ajutor, ĂŽn vederea amenajĂŁrii corespunzĂŁtoare a cavoului tatĂŁlui sĂŁu. „Am fost ĂŽn audienÞã la secretarul PrimĂŁriei Roman Âşi am solicitat un mic ajutor, pentru a pune la capul tatĂŁlui meu o cruce corespunzĂŁtoare Âşi o placĂŁ pe care sĂŁ fie trecute numele, prenumele Âşi datele de naÂştere Âşi de deces. Mi s-a promis ajutor, dar de atunci au trecut mai mulĂži ani“, a mai spus femeia, ĂŽn prezent pensionarĂŁ. Aceasta locuieÂşte ĂŽn apartamentul care a aparĂžinut tatĂŁlui sĂŁu Âşi se descurcĂŁ greu cu cele 3,5 milioane de lei pensie. „Trebuie sĂŁ plĂŁtesc utilitĂŁĂžile care ĂŽmi «ĂŽnghit» cam 1,5 milioane de lei lunar, la care mai adaug ĂŽncĂŁ pe atĂŽt pentru medicamente. Cu restul de bani trebuie sĂŁ mĂŁ descurc cu mĂŽncarea. M-am «strĂŽns» ca sĂŁ pot sĂŁ-mi montez Âşi eu un convector pe gaz, pentru a ĂŽncĂŁlzi o ĂŽncĂŁpere pe timp de iarnĂŁ“, a ĂŽncheiat, tristĂŁ, Tamara GuĂžu. RomaÂşcanii trecuĂži de a doua tinereĂže Âşi-l amintesc pe Ioan Emilian GuĂžu, care, cel puĂžin ĂŽn zilele de 1 Mai „Muncitoresc“ Âşi „23 August“, dirija fanfara ĂŽn vestitul chioÂşc din Parcul Municipal Roman. Din nefericire, edilii l-au uitat cu toate cĂŁ o parte dintre ei ĂŽÂşi amintesc cĂŁ: „În parc... fanfara cĂŽnta“.