Reporteri români ºi moldoveni, împreunã pentru libertatea presei
• un proiect de colaborare transfrontalierã româno-moldoveneascã apropie ziariºtii din cele douã þãri în lupta pentru o informare liberã a cetãþeanului • presa din Moldova este supusã la tot felul de opreliºti, inclusiv de cãtre instituþiile statului • Ziariºti din România ºi Republica Moldova au demarat un proiect comun, a cãrui primã fazã s-a desfãºurat în perioada 24-30 octombrie, cînd redactori de la publicaþii româneºti din judeþele Neamþ, Brãila, Vaslui, Iaºi, Suceava, Bacãu ºi Galaþi au lucrat ºi documentat la publicaþii din Republica Moldova. Acest proiect, denumit „Colaborare transfrontalierã moldo-românã a jurnaliºtilor din presa localã“, este realizat de Asociaþia Presei Independente, suportul financiar fiind asigurat Guvernul Republicii Federative a Germaniei. Din partea „Monitorului de Neamþ“ a fost detaºat un reporter care a lucrat de 5 zile alãturi de redactorii sãptãmînalului „Cuvîntul“ din localitatea de graniþã cu Transnistria, Rezina. Acesta a luat contact cu realitãþile din aceastã zonã dar ºi cu modul în care ziariºtii moldoveni realizeazã aticole de presã. ÃŽn acelaºi timp s-au efectuat observaþii ºi asupra felului în care este permis accesul reprezentanþilor presei moldovene în instituþiile publice ºi a modului în care reprezentanþii autoritãþilor publice locale oferã informaþii pentru a fi transmise, prin media, opiniei publice. De partea cealaltã, reporterii români au explicat sistemul de lucru din România, cu accent pe sursele în realizarea investigaþiilor jurnalistice.
Toleranþã zero faþã de ziariºtii independenþi
Avînd termen de comparaþie, jurnaliºtii români au ajuns la cîteva concluzii deloc îmbucurãtoare în ceea ce priveºte libertatea presei în Republica Moldova ºi, mai grav, a cetãþeanului simplu în relaþia cu instituþiile publice. ÃŽntre cele douã pãrþi (presã ºi autoritãþi) se poate afirma cã nu existã colaborare, iar accesul ziaristului la informaþii de ordin public este aproape zero. Sînt foarte puþine cazurile în care reporterii primesc fãrã probleme informaþii ce þin de cheltuirea banului public, de investiþiile pe care le fac autoritãþile din banii contribuabililor sau ce þin de orice informaþie consideratã în România de ordin public. Un aspect ºocant pentru jurnaliºtii români a fost atunci cînd au aflat cã omologii din Moldova sînt de foarte multe ori intimidaþi, ameninþaþi, li se pun beþe în roate sau chiar agresaþi de lideri sau angajaþi ai unor instituþii. Un caz de acest gen, relatat ºi în presa Moldova este cel al Alinei Radu, redactor la „Gazeta de Gardã“ din Chiºinãu care i s-a interzis accesul la o ºedinþã a Parlamentului, iar pentru cã a insistat sã intre, a fost lovitã de doi deputaþi ºi un membru al pazei. Astfel de situaþii nu fac decît sã timoreze ºi sã facã ºi mai greu accesul la informaþii ºi aºa zgîrcit oferite de cei vremelnic ajunºi, ºi poate puºi sã nu spunã nimic în structuri de conducere.
„ÃŽn Moldova, reiese din tradiþiile rãmase din perioada sovieticã cã presa are un caracter de informare unilateralã, aparþinînd unor partide care la moment se aflã la putere (Partidul Comunist), difuzate fie gratis, fie la un preþ derizoriu. Organele de stat evitã sã aprecieze mass-media ca una dintre puterile statului, aceasta fiind mai degrabã înþeleasã ca o anexã a aparatului de stat. ÃŽn anul 2005, la insistenþa unor deputaþi ai Partidului Popular Creºtin Democrat a fost emisã o lege organicã referitoare la deetatizarea a douã ziare cu acoperire naþionalã („Moldova Suveranã“ ºi „Nezavisimaia Moldova“), de instituþiile guvernamentale. Totuºi, cea mai mare parte a presei locale din raioane rãmîne în gestiunea aparatelor preºedinþilor de raioane, mai mult decît atît, în ultima jumãtate de an numãrul acestor ziare controlate de autoritãþi s-a dublat. Parlamentul Republicii Moldova nu se grãbeºte sã emitã un act normativ prin care presa sã fie detaºatã de organele reprezentantive locale care doteazã în proporþie de 70% apariþia acestor publicaþii. Reprezentanþi ai Guvernului de la Chiºinãu au afirmat cã desprinderea presei din «cîrligul» statului este o acþiune nechibzuitã ºi gãbitã“, a declarat Ion Cernei, redactor la sãptãmînalul „Cuvîntul“, unul dintre redactorii moldoveni care efectueazã schimbul de experiaþã la cotidianul „Monitorul de Neamþ“.
|
Autentificare
