Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2005
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 12 Noiembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Drumul spre Europa, grevat de lipsa specialiºtilor în integrare

Drumul spre Europa, grevat de lipsa specialiºtilor în integrare

• primarul de Taºca, Alexandru Drãgan, susþine cã autoritãþile centrale nu au pregãtit cadrul de absorbþie a finanþãrilor nerambursabile • lipsa banilor pentru susþinerea cofinanþãrilor ºi nestimularea specialiºtilor reprezintã impedimente serioase • „numãrul angajaþilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã ºi în conceperea ºi coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel puþin 10 proiecte, pentru a cîºtiga mãcar unul • comuna Taºca a atras finanþãri de circa 3 milioane euro, fiind în topul localitãþilor care au accesat cele mai multe finanþãri europene •

Drumul cãtre integrarea în Uniunea Europeanã este, pentru zona ruralã a României, unul sinuos, încãrcat de dificultãþi de ordin legislativ ºi financiar, inerþia mecanismului administrativ central dînd mari dureri de cap primãriilor care, din bugetele locale anemice de care dispun nu pot dezvolta investiþii de anvergurã. Accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin proiecte, ar fi singura soluþie pentru realizarea unor investiþii de anvergurã. Însã, apar douã impedimente majore: lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea cofinanþãrii ºi a pîrghiilor care sã permitã stimularea materialã a specialiºtilor în integrare europeanã.

3 milioane euro pentru dezvoltarea comunei Taºca
Comuna Taºca se numãrã printre puþinele localitãþi rurale ale judeþului Neamþ care, pe lîngã faptul cã dispune de un buget situat la un nivel ridicat comparativ cu majoritatea comunelor, a beneficiat de ºansa de a accesa fonduri europene prin proiecte în valoare de circa 3 milioane euro, care au dat o rezolvare unor probleme importante ale comunitãþii. Mai mult decît atît, exponenþii Primãriei Taºca au fãcut demersuri pentru noi programe menite sã conducã la atragerea investiþiilor strãine directe. „Printr-un proiect susþinut de Uniunea Europeanã, în anul 1999, am reuºim sã rezolvãm problema încãlzirii, reuºind sã construim o centralã termicã pe rumeguº. Valoarea totalã a proiectului a fost de 1,2 milioane de dolari. Am mai avut un proiect, de aproape 1 milion de euro, prin care am rezolvat problema apei potabile curente în comunã, fondurile fiindu-ne alocate prin SAPARD. Proiectul a fost finalizat anul trecut.
Dar, am avut ºi programe mai mici, de consultanþã ºi training. Am mai fãcut un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare ºi de epurare a apei, pentru care am avea ºansa sã primim bani din fondul pentru mediu, ºi am primit semnale cã am fost selectaþi. De asemenea, mai avem un proiect cu cîteva comune din 6 þãri europene. Acesta vizeazã realizarea unei platforme de internet rapid. Proiectul, cu o perioadã de implementare de 3 ani, ar avea o valoare totalã de 3,8 milioane de euro, contribuþia noastrã urmînd sã fie de 80 mii de euro. Internetul rapid ne-ar ajuta atît în munca la distanþã, cît ºi în atragerea investitorilor strãini în localitate“, a declarat Alexandru Drãgan, primarul comunei Taºca.

Politica datului cu stîngu-n dreptul
ªeful administraþiei locale din Taºca, care este ºi secretar pentru Regiunea de Nord-Est al Asociaþiei Comunelor din România, a susþinut cã, la momentul actual, accesul la finanþãrile europene este împiedicat de neasigurarea fondurilor pentru cofinanþare. Potrivit aceleiaºi surse, ar fi necesare demersuri concertate pentru constituirea, la nivel central, al unui fond special. „Ca secretar al Asociaþiei Comunelor din România, vã pot spune cã sînt localitãþi care au buget propriu de 20 milioane lei. Pentru cofinanþarea proiectelor cîºtigate de cãtre orice primãrie trebuie sã existe un fond în bugetul naþional care sã fie repartizat, prin consiliile judeþene, pentru completarea pãrþii procentuale necesare fiecãrui proiect. Altfel, ar însemna cã numai primãriile care au ceva fonduri sau posibilitãþi ar putea accesa fonduri europene. Ar fi pãcat ca o primãrie care cîºtigã un grant de la Uniunea Europeanã, în valoare de un milion de euro, sã nu poatã sã-l acceseze pentru cã autoritãþile locale nu au de unde pune 200.000 de euro, asta în detrimentul comunitãþii. Dacã nu va fi rezolvatã aceastã problemã, nu vom putea folosi banii nerambursabili ºi nu ne vom putea achita de promisiunile fãcute UE, de implementare a aquis-ului comunitar. Ceea ce va însemna cã localitãþile din România nu vor arãta precum cele din þãrile membre“, a subliniat primarul Drãgan.
Un alt impediment în calea accesãrii fondurilor o reprezintã lipsa specialiºtilor. Oameni pregãtiþi pot fi gãsiþi, dar nu existã mecanisme de stimulare financiarã a acestora, administraþia publicã fiind un domeniu în care salariile sînt neatractive. „Numãrul angajaþilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã ºi în conceperea ºi coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel puþin 10 proiecte, pentru a cîºtiga mãcar unul. Spre exemplu, Primãria Taºca a cîºtigat, pînã acum, proiecte cu o valoare totalã de peste 3 milioane de euro. Dar, sîntem de toþi 9 oameni, de la femeia de serviciu, pînã la primar ºi viceprimar. Am propus administraþiei centrale - dar acum se face economie de bani - ca în fiecare primãrie sã existe obligatoriu mãcar un om care sã rãspundã de integrarea europeanã, un om pregãtit care sã cunoascã limba englezã, sã ºtie sã acceseze internetul. Cît despre specializare, existã o multitudine de cursuri gratuite, ori pe bani puþini. Dacã am dispune de oameni capabili, problema elaborãrii proiectelor ar fi rezolvabilã. Rareori gãseºti, în mediul rural, oameni pregãtiþi, cu studii superioare, vorbitori de limba englezã, care ºtie sã acceseze calculatorul. Aducînd un asemenea om din Piatra Neamþ, ori dintr-un oraº apropiat, îi trînteºti un salariu de 4 milioane de lei pe care îl iroseºte pe transport. Am purtat aceastã discuþie atît în prezenþa premierului, cît ºi a consilierului prezidenþial Theodor Stolojan. Un specialist care rãspunde pentru o finanþare de 3 milioane de euro - iar fondurile europene sînt ultracontrolate - nu poate fi plãtit cu 4 milioane de lei. O soluþie ar trebui gãsitã de comun acord de cãtre reprezentanþii Ministerului Integrãrii, al Administraþiei ºi Internelor ºi Ministerului de Finanþe, astfel încît gradul specialistului în integrare europeanã sã fie modificat prin lege ºi sã îi putem da un salariu de mãcar 8 milioane de lei“, a adãugat primarul de Taºca.

Þãrile din ultimul val al integrãrii, schimbare rapidã de imagine
Primarul Alexandru Drãgan a avut ocazia sã participe, în primãvara acestui an, la o întîlnire organizatã la Varºovia, cu exponenþii þãrilor membre ale UE, ai celor integrate în ultimul val, precum ºi cu reprezentanþii þãrilor candidate. „Mai mult decît atît, am avut ocazia sã vãd cu ochii mei schimbãrile care au avut loc în Slovacia ºi Polonia, care s-au numãrat printre ultimele 10 þãri care au intrat în Uniunea Europeanã. A fost suficient un an pentru ca acestea sã fie, acum, de nerecunoscut. Mã refer în mod special la zona ruralã. Aceste schimbãri s-au datorat faptului cã au accesat programe prin care ºi-au modernizat infrastructura de drumuri, apã ºi canalizare. ÃŽn plus, multe firme ºi-au deschis filiale în aceste localitãþi, iar oamenii aveau unde lucra. Am vãzut firme agricole foarte puternice, înfiinþate prin asociere cooperatistã. Chiar dacã nouã nu ne sunã bine, acestea sînt o soluþie viabilã în þãrile membre ale UE“, a conchis primarul Drãgan.

Articol afisat de 1564 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Iulia IACOB)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective