 Disensiuni portocalii
Abia au trecut zece luni de la instalarea puterii portocalii, dar rar ne-a fost dat sã asistãm la un spectacol mai neobiºnuit ca cel oferit de cãtre ºefii celor douã palate. Ce spuneau ei acum un an ºi ce-au reuºit sã facã în acest interval - iatã elementele pe care se bazeazã aceastã analizã.
Pe data de 25 noiembrie 2004, viitorul premier declara: „Noi am avut o campanie la care amîndoi tragem la aceeaºi cãruþã, avem acelaºi interes. Discutãm zilnic la telefon, ne înþelegem pe problemele principiale (…), niciodatã nu am constatat cã ar fi un dezacord între noi“.
La rîndul sãu, nou-alesul Preºedinte al României mãrturisea în modul cel mai firesc ºi mai sincer posibil: „Relaþia mea cu prim-ministrul este foarte bunã. Va dura tot mandatul. Eu nu voi fi în conflict cu prim-ministrul. ÃŽn toatã campania pe care am fãcut-o împreunã prin þarã nu am avut nici mãcar un uºor diferend. Vom rezista la mize mari, pentru cã amîndoi sîntem politicieni de mize mari“ (ianuarie 2005).
Cît avea sã dureze, efectiv, aceastã tandreþe împãrtãºitã?
ÃŽn februarie 2005, vorbind despre necesitatea alegerilor anticipate, Bãsescu propunea deja demisia lui Tãriceanu, care „în mod cert are capacitatea de a pune interesul naþional deasupra celui personal“ (!).
Dar demisia aºteptatã de cãtre preºedinte nu este anunþatã decît pe 7 iulie, atunci cînd Curtea Constituþionalã respinge pachetul de legi ale justiþiei. În scurt timp însã, Tãriceanu se rãzgîndeºte sub pretextul cã þara, lovitã de inundaþii, are nevoie de guvernarea sa înþeleaptã.
Urmeazã zile de vacanþã, un week-end (6 august) petrecut de familiile Bãsescu ºi Tãriceanu pe terasa „Cireºica“, pentru ca la prima orã a zilei de luni, 8 august, preºedintele sã se dezlãnþuie ºi sã se repeadã asupra premierului cu grave acuzaþii. Bãsescu spune cã Tãriceanu a renunþat la demisie sfãtuit fiind de Roºca Stãnescu, de Dinu Patriciu ºi de Petre Imre ºi cã el este direct responsabil de corupþia din vãmi ºi din sistemul sanitar, cã este victima cercurilor de interese de la Palatul Victoria.
Cîteva zile mai tîrziu, premierul pleacã la Bratislava, iar preºedintele conduce la palatul Guvernului, din fotoliul lui Tãriceanu, comitetul de crizã pentru inundaþii. Alt motiv de supãrare pentru Tãriceanu, care revine imediat în þarã.
La vremea aceloraºi evenimente se produce arestarea liberalului Dinu Patriciu, urmatã de un telefon din partea premierului, care avea sã genereze ample comentarii abia la începutul lui noiembrie.
ÃŽntrebat de cãtre o ziaristã de la „România liberã“ dacã Tãriceanu l-a sunat pe Procurorul General sã intervinã pentru Patriciu, Bãsescu a rãspuns, rîzînd: „Nu, doamnã, nu l-a sunat nimeni“ (22 iunie 2005).
ªi, totuºi, Tãriceanu susþinea: „Eu i-am spus domnului Bãsescu cã l-am sunat pe Procurorul General sã mã informeze“.
Dacã n-ar fi fost dezvãluirea Elenei Udrea, acest telefon ar fi rãmas uitat. Abia acum ºi-a amintit de el ºi Preºedintele, prins la mijloc de cãtre ziariºti: „Regret declaraþiile incorecte din luna iunie. Am considerat cã nu trebuie declanºat un scandal politic (…). Simplul fapt cã a dat un telefon este incorect“.
Considerãm noi cã nu e vorba doar de o declaraþie incorectã, ci de o minciunã ºi de tãinuirea unei fapte grave, sãvîrºitã de un înalt demnitar.
Trebuie sã inserãm aici ºi reacþia Procurorului General, care, vizibil deranjat, a spus cã: „nu mi se pare normal sã primesc telefoane de la oameni politici care sã se intereseze de dosare aflate în lucru“. Botoº þine sã îl contrazicã pe Tãriceanu, susþinînd cã nu au mai fost ºi alte telefoane (aºa cum spusese premierul) pe tema dosarelor RAFO ori Sechelariu. Pe cine sã mai crezi? ÃŽn acest context, dacã se va constata cã prin telefonul premierului s-a adus atingere independenþei justiþiei, asta ar însemna încãlcarea Constituþiei ºi demiterea automatã a lui Tãriceanu.
„Dacã încalcã legea, o arestez ºi pe mama“
ÃŽn campania electoralã, candidatul Bãsescu voia sã ne ofere imaginea justiþiarului, prin afirmaþiile rãmase celebre: „dacã încalcã legea, o arestez ºi pe mama. ÃŽl execut cu mîna mea dacã prind un ministru corup în guvern.“ ªi, totuºi, ce mare diferenþã între vorbã ºi faptã! Iatã cîteva mostre.
• ianuarie 2005: „este nevoie de o anchetã parlamentarã asupra mãsluirii alegerilor“;
• august 2005: Ministerul Public comunicã faptul cã reclamaþiile în legãturã cu rezultatul alegerilor nu se confirmã;
• ianuarie 2005: „voi cere sã se spunã adevãrul despre Revoluþie, preºedintele are obligaþia sã clarifice ce s-a întîmplat în 1989“;
• noiembrie 2005: nimic nou;
• ianuarie 2005: preºedintele care schimbarea ºefilor de servicii;
• octombrie 2005: preºedintele se declarã mulþumit de activitatea serviciilor de informaþii;
• noiembrie 2004: „parlamentarii Alianþei vor fi cei care dinamizeazã viaþa politicã din România în folosul celor 22 milioane de români“;
• noiembrie 2005: din cei 43 deputaþi PD, mai mult de jumãtate nu au luat niciodatã cuvîntul în plen;
• noiembrie 2004: „Exclus sã fuzioneze PD cu PNL. Nu se va întîmpla“;
• 6 ianuarie 2005: „Categoric gîndesc cã acest lucru trebuie sã se întîmple, sã se facã fuziunea“;
• noiembrie 2004: Autostrada Bechtel - contract chilipir al PSD-ului;
• Londra 2005 - „ineficienþa proiectului autostrãzii este arhicunoscutã“;
• Washington 2005: „acest contract nu îl vom anula, vom pune doar la punct probleme de legalitate“;
• februarie 2005: „de la instalarea noului guvern s-a reuºit decuplarea firmelor clientelare de la sursa bugetarã“;
• 1 august 2005: preºedintele avertiza asupra „pericolului ca oamenii din Guvern sã intre sub influenþa unor grupuri de interese economice“;
• februarie 2005: „nici un contract care vizeazã banii publici sã nu fie alocat fãrã licitaþii“;
• dupã inundaþii: preºedintele aprobã acordarea de lucrãri pe încredinþare directã, fãrã licitaþii, unei firme a cãrui patron face parte din anturajul lui Bãsescu (ºeful restaurantului Golden Blitz).
Ceea ce se întîmplã acum depãºeºte aºteptãrile celor care ºi-au dorit cu orice preþ schimbarea
La preluarea puterii, la 12 decembrie 2004, Preºedintele anunþa cã „peste 6 luni, tragem linie, adicã facem bilanþul realizãrilor. Mã voi duce în faþa Parlamentului cu argumentele de schimbare a judecãtorilor, a membrilor CSM care sînt deja cunoscuþi ca fiind ºi obedienþi, ºi incapabili, ºi corupþi (…). Scoatem lege ºi schimbãm oamenii din structuri de sus ºi pînã jos“. Tot 6 luni acorda Bãsescu ºi poliþiºtilor ca sã se decidã dacã vor sã lupte cu sistemul mafiot sau vor sã munceascã în agriculturã.
Au trecut mai bine de zece luni, dar nimic din ce s-a promis nu se vede, iar preºedintele se scuzã, spunînd cã „Parlamentul este prea ocupat acum cu frãmîntãrile interne“ (!).
În campania electoralã, candidatul Bãsescu punea în cutia de scrisori a profesorilor o lungã misivã prin care promitea mari schimbãri în învãþãmînt, inclusiv alocarea a 6% din PIB.
Acum, cadrele didactice sînt în grevã pe perioadã nedeterminatã, lupta împotriva corupþiei s-a dovedit un simplu slogan de campanie, iar în loc de dreptate ºi adevãr s-au instalat minciuna, nedreptatea ºi sãrãcia. Aºa cum am spus în nenumãrate rînduri, recunosc faptul cã nici vechea guvernare nu a reuºit sã cuprindã ºi sã rezolve toate problemele cu care s-a confruntat, dar ceea ce se întîmplã acum depãºeºte aºteptãrile celor care ºi-au dorit cu orice preþ schimbarea.
Deºi aveau obligaþia de a asigura stabilitatea, un climat de normalitate ºi de respect al legalitãþii, preºedintele ºi premierul au pus pe ultimul plan guvernarea þãrii.
Aºa aratã România dupã aproape un an de aºa-zisã guvernare în care membrii Alianþei n-au fãcut altceva decît sã se înfrunte ºi sã-ºi împartã funcþii pe criterii politice, nu ºi pe criterii de competenþã.
Dacã mai adãugãm la toate astea recenta rupturã de FMI, problemele sociale diverse, falsa reformã propusã pentru sistemul de sãnãtate ºi situaþia agricultorilor, avem imaginea unei societãþi aflate în degringoladã din cauza minciunii, a fãþãrniciei ºi a nesiguranþei celor aflaþi la putere.
|
Autentificare
