 Drumul spre Europa trece prin învãþãmînt
Marþi 15 noiembrie au fost demarate dezbaterile Legii Bugetului de stat pentru anul 2006. Dezbaterea bugetului a debutat într-un context nefavorabil coaliþiei guvernamentale, determinat de grevele din învãþãmînt ºi de la metrou, dublate de respingerea, de cãtre Curtea Constituþionalã, a prevederilor regulamentelor celor douã Camere privind revocarea preºedinþilor.
Prezenþa la dezbateri a primului ministru C.P. Tãriceanu, împreunã cu miniºtrii, în banca destinatã Guvernului, s-a dorit sã fie semnalul cã Bugetul va fi votat fãrã comentarii, aroganþa Alianþei PNL-PD mergînd pînã acolo încît se vede cu ochiul liber cã puterea, cînd îmbatã, ia minþile.
Week-end cu ghinion
Istorica zi cu ghinion a fost duminicã 13 noiembrie, cînd sindicatele din învãþãmînt au stricat week-end-ul premierului, convocîndu-l la o dezbatere cu scîntei pe teme de Buget la Palatul Victoria. Intervenþia sindicaliºtilor duminicali risca sã se sfîrºeascã prost, cu toate presupusele „influenþe PSD-iste“, dacã nu ar fi fost trecerea fulgerãtoare a preºedintelui Bãsescu pe la uºa sãlii de negocieri, al cãrei suflu a mutat laurii de pe capul lui Tãriceanu pe fruntea excesivã a preºedintelui.
Detractorii bãsescieni susþin cã protocolul greviºtilor cu Tãriceanu nu s-ar fi încheiat la finele acelei duminici, dacã nu ar fi fost „umbra lui Bãsescu“ la Palatul Victoria.
Protocolul realizat cu aceastã ocazie prevedea disponibilitatea premierului de a promite cã va suplimenta bugetul Ministerului Educaþiei cu 1,1% din PIB, respectiv cu 1,1 miliarde euro, baºca niºte mãriri în trepte ale salariilor, cu pînã la 8%.
Dacã toate aceste promisiuni ar fi fost apoi prinse în filele Bugetului de Stat, procedura putea însemna un pas real în rezolvarea doleanþelor din învãþãmînt.
Prima confruntare cu sindicatele, prima gogoaºã
La prima confruntare cu sindicatele, premierul Tãriceanu a dezumflat balonul speranþelor greviºtilor, demonstrînd cã nu a avut nici o secundã intenþia de a transfera prevederile protocolului de ziua a ºaptea în cuprinsul Bugetului de Stat. Astfel, sindicatele din învãþãmînt au fost lãsate cu ochii în soare, dupã principiul neaoº „deºteptul promite ºi prostul trage nãdejdea“.
Se dovedeºte cã Guvernul a avut un plan A, menit sã convingã profesorii sã intre înapoi în clase, obligîndu-i sã înghitã gogoaºa creºterii surselor bugetare în învãþãmînt de la 3,9 % la 5% din PIB.
Dupã alte 15 bugete trecute prin Parlament dupã 1990, de data acesta, în premierã absolutã, primul ministru nu a fost lãsat sã-ºi prezinte Bugetul în faþa Camerelor reunite, pînã nu a rãspuns la o întrebare, pe cît de simplã, pe atît de directã: unde s-a evidenþiat în Bugetul de stat suma de 1,1 miliarde de euro promisã de protocol greviºtilor, în sfînta zi de duminicã?
Rãspunsul premierului, în faþa celor douã Camere, a fost stupefiant de tranºant, susþinînd cã dacã profesorimea nu înceteazã greva, nici nu mai poate fi vorba de vreo suplimentare promisã, dovedind astfel cã Guvernul nu deþine un plan B de rezervã, pentru ieºirea din impas, dacã greva nu înceteazã.
Pe bunã dreptate, greva nu putea înceta, deoarece dãscãlimea nu poate fi dusã cu zãhãrelul, pe promisiuni fãcute ca la copii de grãdiniþã. Cu atît mai mult, cu cît premierul a insistat ca greviºtilor sã le iasã din cap cã din aceste sume suplimentare se va cheltui ceva pentru mãrirea salariilor lor. Sumele nu se vor cheltui decît pe proiecte de modernizare ºi dezvoltare a infrastructurii în învãþãmînt, dacã vor fi astfel de proiecte.
Pentru a ne lãmuri unde vom gãsi prinse în Buget astfel de sume, premierul ne-a rãspuns sec: „La capitolul cheltuieli de capital pentru cercetare, unde sînt bani destui“.
Cãutînd la capitolul sugerat de premier, gãsim acolo, la bugetul Ministerului Educaþiei, suma insignifiantã de un milion dolari, suficientã pentru a plãti doar becurile arse ºi geamurile sparte de prin ºcoli, eventual pentru procurat niscaiva cretã.
În cuvîntul sãu de rãspuns, C.P. Tãriceanu a insistat foarte mult ca parlamentarii sã înþeleagã cã nu dã doi bani pe toatã greva profesorimii ºi cã, dacã aceasta nu-ºi vede de treabã, nu va mai da bani pentru proiecte, iar pentru salarii nici atît.
Ministrul învãþãmîntului chiuleºte la dezbaterea Bugetului în Parlament
România are un nou ministru, Mihail Hîrdãu, înlocuitor al fostului ministru al educaþiei, care a demisionat nu demult, ca formã de protest împotriva corijenþilor din Alianþã.
Mihail Hîrdãu nu a participat nici un minut la dezbaterile din Parlament, legate de bugetul învãþãmîntului pe 2006, care a rãmas îngheþat la 3,9 % din PIB.
Joi 17 noiembrie, la solicitarea expresã a Opoziþiei, ºedinþa din Plen a fost întreruptã, pentru cã toate forþele politice din Parlament, în prezenþa ministrului finanþelor, sã încerce, încã o datã, de a gãsi o soluþie privind majorarea bugetului pentru învãþãmînt.
Dacã Guvernul nu are nici un chef sã-ºi strice bunãtatea de buget, rãvãºindu-i cifrele pentru salariile profesorimii, se încearcã cu liderii politici sã se facã ceva.
În timp ce Învãþãmîntul are nevoie de surse bugetare, Guvernul nu oferã decît promisiuni, cu care se poate depãºi, foarte uºor, limita de 5% din PIB.
|
Autentificare
