PSD pune la zid proiectul Legii minoritãþilor: „Legea, în forma ei actualã, loveºte în demnitatea noastrã naþionalã“
• interviu realizat cu Valer Dorneanu, vicepreºedinte al Partidului Social Democrat Reporter: Proiectul de lege privind statutul minoritãþilor a suscitat discuþii aprinse. Este un subiect fierbinte, cu implicaþii majore...
Valer Dorneanu: Despre aceastã lege vreau sã vã spun cã nu este una pe care n-ar trebui sã o adoptãm. Dacã noi am început aceste demersuri, trebuie sã le ducem pînã la capãt. Numai cã aceastã lege, în foma ei actualã, este neconstituþionalã ºi nu poate fi adoptatã pentru cã loveºte în demnitatea noastrã naþionalã prin multe dintre prevederile sale. În primul rînd este vorba despre capitolul care se referã la autonomia culturalã, care conþine lucruri inadmisibile.
Rep.: ÃŽn ce sens?
V.D.: E contrarã Constituþiei ºi statului nostru unitar ideea de identitate naþionalã a minoritãþilor. Acestea pot avea o identitate etnicã, una culturalã, religioasã, pot avea tradiþii, dar nu pot revendica în cadrul unui stat unitar o identitate naþionalã. Noi nu concepem, apoi, teza drepturilor colective. În toate statele democratice se vorbeºte de drepturi individuale, drepturi ale persoanelor care compun minoritãþile, care ºi le pot exercita prin organismele lor. Vreau sã vã spun un lucru referitor la faptul cã acest proiect a fost, spun cei de la UDMR, avizat de Comisia de Democraþie prin Drept de la Veneþia. Aceastã comisie este formatã din personalitãþi care adoptã un anumit limbaj, un anumit protocol, sînt personalitãþi care pornesc de la respectarea suveranitãþii naþionale. Ei au spus cã nu este un standard internaþional în sensul cã trebuie sã existe o lege a minoritãþilor naþionale. Vã pot spune cã în Europa existã o astfel de lege doar în Austria, dar aceasta nu are prevederi de genul celor pe care vor Alianþa ºi cei de la guvernare sã le promoveze. Ei spun cã nu existã un standard în sensul adoptãrii unei astfel de legi, dar, dacã noi, românii, vrem sã facem acest lucru, este un fapt pozitiv. ªi eu consider cã adoptarea unei astfel de legi, care se adreseazã tuturor minoritãþilor, nu doar celei maghiare, este un lucru bun, numai sã nu avem de-a face cu excese, contrar spiritului de toleranþã, de bunã înþelegere cu românii. Ca sã rezum, nu existã standarde internaþionale pe drepturi colective ºi nici pe autonomie culturalã. Nu existã o definiþie a minoritãþilor naþionale admisã în documentele internaþionale. Nu ºtiu dacã e bine sã facem noi aceste lucruri prin exacerbarea noþiunii de discriminare pozitivã, în detrimentul românilor.
Rep.: De unde necesitatea unei astfel de legi? Mai ales în condiþiile în care minoritarii unguri aveau deja drepturi
V.D.: Nu e un lucru rãu faptul cã într-o lege cadru au reunit toate aceste drepturi deja cîºtigate. Numai cã, pornind de la acestea, au plusat, iar pe unele le-au denaturat, inclusiv cu utilizarea limbii, inclusiv cu consultarea lor la numirea în unele funcþii publice. De fapt, reprezentanþii UDMR vor ca în competiþia pe care o au cu Uniunea Civicã Maghiarã sã demonstreze membrilor acestei minoritãþi cã ei sînt cei care au obþinut aceste drepturi.
„ÃŽn judeþele Covasna ºi Harghita trebuie protejate ºi drepturile românilor“
Rep.: La drepturile românilor din Harghita ºi Covasna s-a gîndit careva?
V.D.: Foºtii noºtri parteneri, actualii parteneri ai Alianþei, ar trebui sã plece de la premisa cã, dacã drepturile minoritãþilor, inclusiv ale lor, trebuie protejate ºi garantate, în judeþele Covasna ºi Harghita trebuie protejate ºi drepturile românilor. Spun asta pentru cã nu am vãzut excese ale autoritãþilor române. Reprezentarea a 17 minoritãþi, cum se întîmplã în Parlamentul României, nu este asiguratã în nici un parlament din lume. Deci ar trebui sã ajungem la aceea înþelepciune în care sã nu pretindem lucruri excesive, sã nu mergem în continuare cu politica supralicitãrilor ºi sã asigurãm condiþii egale tuturor, sã asigurãm toleranþã în ambele sensuri, inclusiv în sensul ca în administraþie, în consiliile locale sã poatã ºi românii sã vorbeascã în limba lor maternã, aºa cum minoritatea, de fapt majoritatea în acele judeþe, maghiarã o poate face.
Rep.: Dacã n-ar fi intervenit „defecþiunea“ conservatoare ar fi fost votat statutul în forma lui actualã?
V.D.: Dupã ºtiinþa mea au votat împotrivã ºi cîþiva senatori din PD, PNL. În orice caz, gestul partidului conservator este de apreciat, însã eu personal nu apreciez ºi condiþia pe care ei o pun pentru a vota acest statut: ca reprezentanþii românilor din zonele Harghita ºi Covasna sã aibã o reprezentare obligatorie, de drept, în consiliile locale. Cred cã acest lucru trebuie sã se petreacã într-un fel, dar nu în aceastã lege ºi mai ales evitînd capcana pe care o întind. Pentru cã ei, prevãzînd aceastã chestiune ºi UDMR fiind de acord cu ea, nu se gîndeºte neapãrat la românii din Harghita ºi Covasna, ci la cîþiva reprezentanþi ai minoritãþii maghiare din Tulcea, unde au avut odatã un parlamentar, sau din Hunedoara, care în felul acesta ar trebui de drept sã intre în consiliul local.
|