Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2005
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Internaþionale 26 Noiembrie 2005
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Sefarzii rãzbat printre aºkenazi, în politica israelianã

Sefarzii rãzbat printre aºkenazi, în politica israelianã

• a fost ales primul evreu de origine ne-europeanã la vîrful unui mare partid israelian

Alegerea surprizã a lui Amir Peretz în fruntea Partidului Muncii din Israel a avut un efect imediat. În urma promisiunii sale de a retrage partidul din guvernul de coaliþie cu Partidul Likud, al primului ministru Ariel Sharon, în primãvara viitoare vor avea loc alegeri anticipate.
Amir Peretz este primul evreu de origine ne-europeanã care este ales lider al unuia dintre cele douã mari partide din Israel, ceea ce este absolut remarcabil. „Amir Peretz a preluat puterea într-un partid promovat ºi condus de evrei aºkenazi“, spune comentatorul Martin Marcus, de la Tel Aviv.

Privilegiaþi în diaspora, discriminaþi dupã
Amir Peretz este nãscut în Maroc de unde a emigrat, împreunã cu familia sa, în anul 1956 în Israel. Dupã crearea statului Israel, cel puþin o jumãtate de milion de evrei originari din Orientul Apropiat ºi Mijlociu, ca ºi din nordul Africii au emigrat în Israel, fie datoritã expulzãrii, fie datoritã discriminãrii la care au început sã fie supuºi dupã înfiinþarea în 1948 a statului evreu modern. Aceºti evrei sînt cunoscuþi sub numele de „sefarzi“, deºi termenul e oarecum impropriu. „Sefard“ înseamnã în limba ebraicã „spaniol“ ºi a fost utilizat pentru desemnarea evreilor din Spania ºi Portugalia, expulzaþi la sfîrºitul secolului al XV-lea, în urma eliberãrii complete de cãtre monarhii creºtini a Peninsulei Iberice de ocupanþii musulmani care o cuceriserã cu peste 700 de ani înainte.
De aici, evreii sefarzi, care avuseserã o epocã de aur pe timpul Spaniei musulmane s-au refugiat în þãrile islamice din nordul Africii ºi Orientul Apropiat, unii ajungînd chiar în India. Ei s-au alãturat aici evreilor care trãiau de mii de ani, de pildã la Bagdad de pe vremea lui Nabucodonosor cu aproape 600 de ani înainte de Hristos. Ei au fost denumiþi cu toþii evrei „sefarzi“, deºi doar o minoritate a lor provenea din Spania. Astfel, evreu sefard e numit ºi un descendent al celor expulzaþi din Spania, dar ºi un evreu irakian, iranian, afgan, uzbek, indian sau chiar etiopian, de culoare.

„Evreii islamului“ contra „evreii creºtinismului“
Dupã 1948, ei au emigrat uneori de voie, dar de cele mai multe ori de nevoie într-un Israel dominat de evreii veniþi din Europa, aºkenazii. ÃŽn ebraica medievalã, „aºkenaz“ era numele dat Germaniei. ÃŽn Israel, evreii aºkenazi s-au împãrþit rapid într-o majoritate laicã ºi o minoritate religioasã ºi ultra-religioasã. ÃŽn acelaºi timp la sefarzi nu existã aceastã distincþie, dupã cum spune Martin Marcus. „ÃŽn þãrile Orientului Apropiat ºi Mijlociu, precum ºi în nordul Africii, evreii au fost integraþi în societatea localã. Aici nu s-a pus problema discriminãrii, ca în Europa de est, de exemplu“. „Evreii au ajuns la demnitãþi foarte înalte, au fost generali, au fost consilieri ai sultanilor. ÃŽn aceastã situaþie, chestiunea religiei nu a mai fost la de importantã, deoarece nu s-a constituit într-un element definitoriu, într-o formã de conservare a specificului naþional, ca la aºkenazi“, este de pãrere Martin Marcus.
În Israelul modern s-au întîlnit, dupã cum spune istoricul francez Gilles Kepel, evreii creºtinismului - aºkenazii ºi evreii islamului - sefarzii, ceea ce a dat naºtere la o mini-ciocnire a civilizaþiilor.
Evreii sefarzi au trãit în þãrile musulmane cu fruntea sus, ceea ce rezultã ºi din limba pe care au vorbit-o: judeo-spaniol sau ladino, un dialect al limbii spaniole, cu note melodioase.
Evreii aºkenazi au trãit în þãrile creºtine tot timpul ascunzîndu-se ºi temîndu-se pentru viaþa lor, lucru reflectat în limba vorbitã de ei, idiº, un dialect, unii ar spune jargon, al limbii germane. În noul stat Israel însã lucrurile s-au schimbat.
„Cu mulþi ani în urmã a existat în Israel o infrastructurã aºkenazã, care a stãpînit tot ceea ce se putea stãpîni în ceea ce priveºte instituþiile ºi forurile oficiale. Aceastã oligarhie aºkenadã a discriminat evreii sefarzi, dar de atunci au trecut foarte mulþi ani ºi problema nu se mai pune în aceºti termeni“, spune Martin Marcus.

Rabinul Ovadia Yosef ºi fenomenul SHAS
Astãzi, evreii sefarzi sînt probabil majoritari, excluzînd cãsãtoriile mixte. Preºedinþia statului, funcþie onorificã, este deþinutã de un evreu nãscut în Iran. 5 miniºtri, dintre care cei ai apãrãrii ºi externelor sînt ºi ei sefarzi. 35 din cei 120 de deputaþi sînt de origine sefardã faþã de 73 aºkenazi ºi 12 arabi.
Totuºi, în anii 80 a luat naºtere un partid religios sefard - SHAS - care a jucat ºi joacã încã un rol foarte important pe scena politicã israelianã.
Shas a fãcut parte practic din toate guvernele israeliene între 1984 ºi 2000, fie cã au fost conduse de Partidul Muncii sau de Likud. Retragerea lor în anul 2000 a determinat prãbuºirea guvernului condus de Ehud Barak.
Acest succes extraordinar ar fi fost însã imposibil fãrã contribuþia liderului spiritual, rabinul Ovadia Yosef. În anul 1983, cînd i-a expirat mandatul de ºef rabin sefard al Israelului (cãci existã ºi un ºef rabin aºkenaz), Ovadia Yosef nu a mai primit permisiunea de la guvern, care confirmã în funcþie pe ºeful rabin, de a candida pentru un nou mandat. ªi atunci rabinul, azi în vîrstã de 85 de ani, ºi-a creat un partid pe care-l conduce, ca lider spiritual, cu mînã de fier.
„Rabinul Ovadia Yosef ºi-a format o curte, jumãtate misticã, jumãtate politicã, transformîndu-se în mentor spiritual absolut, ale cãrui decizii nu se discutã. Orice spusã a lui se transformã în edict religios, care se scrie ºi devine lege“, explicã Martin Marcus.
Marele rabin sefard ºi-a fãcut duºmani în mai toate categoriile de populaþie, ba chiar ºi peste hotare. Spre exemplu, recent, Ovadia Yosef, a afirmat cã distrugerile provocate de uraganul Katrina la New Orleans reprezintã o pedeapsã la adresa preºedintelui Bush, pentru faptul cã a sprijinit retragerea coloniºtilor evrei din Gaza, cãruia rabinul i s-a opus cu fermitate.

Evreii uciºi în Holocaust, reîncarnarea unor pãcãtoºi?
Acum cîþiva ani el a scandalizat evreii aºkenazi, spunînd cã cele ºase milioane de evrei uciºi în Holocaust, imensa lor majoritate aºkenazi, au pierit deoarece au fost reîncarnarea unor pãcãtoºi.
Nici arabii nu au scãpat de furia rabinului, care el însuºi e nãscut la Bagdad ºi a fost în tinereþe rabin la Cairo, care i-a calificat în masã pe palestinieni drept „ºerpi“.
Ovadia Yosef este dispreþuit de mulþi evrei laici, care-l numesc „Ayatolahul“ nu numai pentru opiniile sale fundamentaliste, ci ºi pentru asemãnarea fizicã cu liderul spiritual al Iranului Ayatolahul Hamenei. ÃŽn schimb, în rîndurile evreilor marocani sau yemeniþi, irakieni sau egipteni, rabinul Ovadia Yosef se bucurã de un mare respect.

Dispariþia diferenþei dintre sefarzi ºi aºkenazi
Dar, în pofida deosebirilor foarte mari între evreii proveniþi din peste 100 de þãri, trecerea timpului ºterge aceste diferenþe, dupã cum spune Martin Marcus. „ÃŽn Israel s-au întîlnit 108 civilizaþii sau mentalitãþi sau etnii. Fiecare etnie a venit cu bagajul sãu, fiecare bagaj a fost foarte asemãnãtor cu þara de origine. Un evreu de origine românã este foarte diferit de un evreu de origine marocanã, deºi provin din acelaºi neam. ÃŽn timp însã, avînd în vedere cã Israelul acþioneazã din punct de vedere social ca un creuzet, în timp aceste deosebiri dispar ºi ia naºtere un nou evreu, copilul evreilor român ºi marocan, care este israelian“, spune Martin Marcus.
Noul lider al Partidului Muncii, Amir Peretz, a promis sã vindece definitiv fractura etnicã în Israel. Între timp, el nu uitã sã se prezinte drept originar din Maroc electoratului sefard, un electorat cu o mai mare proporþie de defavorizaþi, dar în general ostil Partidului Muncii, vãzut ca un bastion al elitismului aºkenaz.
Între timp, Ariel Sharon a pãrãsit Partidul Likud ºi imediat pentru funcþia de lider ºi-a anunþat candidatura ministrul apãrãrii, evreul de origine iranianã Shaul Mofaz. În politica israelianã bate un vînt de schimbare.
(FOTO: Amir Peretz)

Articol afisat de 3956 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Petru Clej, BBC)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective