Copilãrie furatã de pãrinþi
• peste 210 cazuri de copii maltrataþi au fost înregistrate în acest an • în 70% din cazuri, copiii au fost victimile abuzurilor fizice: bãtãi, pedepse corporale La Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Neamþ au fost înregistrate, de la începutul anului ºi pînã în prezent, aproximativ 210 cazuri de copii maltrataþi. ÃŽn circa 70% din cazurile semnalate, copiii au fost victimele abuzurilor fizice - bãtãi, pedepse corporale - comise asupra lor mai ales de pãrinþi. Pentru a depãºi efectele „corecþiilor“ dure care le-au fost administrate, copiii bãtuþi au avut nevoie de consiliere psihologicã, iar cîþiva dintre ei de mai mult de zece zile de îngrijiri medicale. Bãtaia, la români, continuã sã fie „ruptã din rai“. Un studiu recent realizat în þara noastrã cu sprijinul UNICEF aratã cã pedepsele fizice aplicate de români copiilor lor sînt frecvente la toate categoriile de vîrstã, fiind considerate mãsuri disciplinare. Studiul mai aratã cã certurile între pãrinþi sînt mai frecvente în mediul rural decît în cel urban, motivele fiind banii, consumul de alcool, copilul, rudele. Stresul ºi insecuritatea economicã a pãrinþilor se rãsfrîng ºi ele asupra copiilor.
„Am avut cazuri de copii bãtuþi de pãrinþii care au avut probleme la serviciu. Pãrintele nu a avut abilitatea de a rezolva o stare conflictualã la serviciu ºi a transferat-o asupra celui aflat în poziþia de ascultãtor - soþie, copil. De multe ori, chiar, atunci «se trezeºte» la el abilitatea parentalã, dorinþa de a face educaþie! ªi dacã acestei stãri i se asociazã un pahar, douã în plus, apare conflictul. Copilul nu mai este atenþionat pentru ceea ce a fãcut atunci, ci pentru tot ce îºi aduce aminte pãrintele cã a fãcut copilul de-a lungul timpului. Dar cînd copilul este pedepsit pentru ceva, pedeapsa - bãtaia, palma, bãþul - nu rezolvã problema, pentru cã atenþia copilului este distrasã de la greºeala pe care a fãcut-o ºi este îndreptatã cãtre pericolul pe care îl reprezintã agresiunea, indiferent de forma ei“, a declarat profesor Eugen Simion de la Serviciul pentru Copilul Maltratat, din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. Violenþa are efecte nu numai pe termen scurt, ci se pot prelungi în timp, afectînd individul de-a lungul perioadei adulte. ÃŽn literatura de specialitate, principalele simptome asociate diverselor forme de abuz sînt: amintiri obsesive, anxietate generalizatã, depresie, tulburãri ale somnului, comportament de evitare, negare, agresivitate. Prin transformarea frustrãrilor în agresivitate, copiii victime ale violenþei pot deveni, la rîndul lor, pãrinþi violenþi, contribuind astfel la continuarea lanþului violenþei.
|