Catedre pãrãsite
• 193 de dascãli nemþeni au pãrãsit catedrele în aceastã toamnã • media plecãrilor este îngrijorãtoare: doi dascãli în fiecare zi de ºcoalã • cea mai mare pondere o au învãþãtoarele ºi educatoarele plecate în concedii de creºtere a copiilor • 36 de titulari au dat bir cu fugiþii, prezentîndu-ºi demisia din învãþãmînt • Subfinanþarea învãþãmîntului îºi aratã, din ce în ce mai mult, efectele nedorite, iar salariile de mizerie alungã din ºcoli tot mai mulþi dascãli. ÃŽn fiecare zi, cel puþin doi dascãli nemþeni renunþã sã mai munceascã la catedrã, plecînd pentru concedii fãrã platã sau concedii de studii, pensionare anticipatã sau demisie.
De la începutul anului ºcolar, în judeþul Neamþ, aproape 200 de cadre didactice titulare au pãrãsit sistemul de învãþãmînt, fie definitiv, prin demisii sau pensionãri, fie temporar. Din cei 193 titulari nemþeni care au dat bir cu fugiþii din ºcoli, 36 ºi-au încheiat definitiv socotelile cu sistemul înaintîndu-ºi demisia din învãþãmînt. Doar 14 persoane reprezintã cazuri mai fericite, deoarece au întrerupt munca la catedrã în vederea completãrii studiilor. Majoritatea provin din mediul rural, dar ºi din unitãþi urbane cum ar ºcolile „Mihai Eminescu“ ºi „Roman Muºat“ Roman, ªcoala 1 „Vasile Conta“ Tîrgu Neamþ sau ªcoala 2 Bicaz.
Chiar ºi renunþãrile temporare la catedre, pentru concediile de creºtere a copilului sau cele fãrã platã pentru plecãrile la muncã în strãinãtate au legãturã, de cele mai multe ori, cu salariile mici.
De la începutul anului ºcolar, 31 de titulari au solicitat concediu fãrã platã pentru un an, în special pentru a pleca la muncã în strãinãtate. Mai mult de jumãtate dintre concediile fãrã platã sînt pentru educatoare ºi învãþãtoare, lucru explicabil tot prin lefurile modeste ale acestora, în special cadrele debutante.
Aproape jumãtate din cei care au abandonat catedrele vor sta, în urmãtorii doi ani, în concedii de creºtere a copilului, mai precis 88 de persoane. Chiar ºi aducerea pe lume a unui copil nu mai este o simplã întîmplare ºi a ajuns sã aibã legãturã cu salariile mici ale cadrelor didactice. Din cele 88 de mame, jumãtate provin din rîndul educatoarelor ºi învãþãtoarelor, multe preferînd sã stea acasã pentru a-ºi creºte copii, dar ºi pentru indemnizaþia a cãrei valoare este aproape dublã faþã de salariul cîºtigat la catedrã.
„ÃŽn anii trecuþi, aveam cel puþin 100 de învãþãtoare care aveau concedii fãrã platã ºi plecau la muncã în strãinãtate, mai ales în Spania sau Italia. Acum, nici situaþia din strãinãtate nu mai e atît de bunã ca acum cîþiva ani, iar tinerele învãþãtoare ºi educatoare, care pot cîºtiga cel mult 4-5 milioane lei lunar, s-au orientat spre concediile de creºtere a copiiilor. Dacã mai sînt ºi soþii de preot, mai ales în mediul rural, fac doi sau trei copii ºi pot sã rãmînã în concediu ºi 4 sau 6 ani“, a declarat învãþãtor Vasile Drãgãnescu, inspector pentru învãþãmîntul primar în cadrul Inspectoratului ªcolar.
Tinerii absolvenþi fug de cariera didacticã
ÃŽn urma ultimei greve din învãþãmînt, majorãrile salariilor se vor acorda, preferenþial, urmînd ca tinerii dascãli sã fie cei mai avantajaþi. Decizia nu este întîmplãtoare, deoarece media de vîrstã a titularilor creºte tot mai mult, tinerii absolvenþi fiind o „pasãre rarã“ la concursurile de titularizare. ÃŽn acest fel, s-a ajuns ca, în multe din ºcolile nemþene, media de vîrstã sã depãºeascã 50 de ani.
„La noi în ºcoalã nu avem «dezertãri» din sistem. Nici de concedii de creºtere a copilului nu poate fi vorba, pentru cã noi sîntem mai în vîrstã. Din pãcate, nu prea mai vin tineri, salariile sînt mici, preferã sã munceascã în strãinãtate sau în alte domenii. E o problemã dacã ne gîndim cã noi, cei din generaþiile trecute, trebuie sã ieºim la pensie. Din pãcate, nu e un exemplu bun nici pentru elevi, care observã tot mai mult cã nu e nevoie de multã ºcoalã ca sã reuºeºti în viaþã. Ajung sã nu mai aibã ca modele pe pãrinþi sau dascãli, ci tot felul de maneliºti, biºniþari sau fotbaliºti care se descurcã mai bine fãrã multã ºcoalã“, a declarat profesor Ioan Putacu, directorul ªcolii Crãcãoani.
Un profesor debutant primeºte un salariu net de circa 4 milioane lei, iar pentru încã un milion de lei în plus la leafã, trebuie sã mai aºtepte mãcar cîþiva ani. Dacã face ºi ore suplimentare, are diriginþie ºi definitivat ajunge la un salariu net de 6,6 milioane lei. Un salariu cît de cît decent, dar sub 10 milioane lei, ajunge sã aibã un cadru didactic cu cel puþin 18 ani vechime ºi gradul I.
„Era nevoie de majorarea salariilor pentru tineri pentru cã erau prea mari diferenþele între extremele grilei. Astfel, salariul unui dascãl cu vechime maximã este cam de trei ori mai mare decît al unui debutant, ori, înainte de 1989, raportul era de doi la unu. Nici aºa nu e o garanþie cã tinerii vor prinde drag de munca la catedrã, mai ales cã sînt atîtea domenii în care se cîºtigã mult mai bine, asta dacã nu pleacã în strãinãtate“, a declarat profesor Constantin Baroi, vicepreºedintele Sindicatului Liber din ÃŽnvãþãmînt (SLI) Neamþ.
|
Autentificare
