CompetiĂžie cruntĂŁ pentru firmele din industria alimentarĂŁ

• integrarea europeanĂŁ obligĂŁ tot mai multe fabrici sĂŁ ĂŽÂşi ĂŽnchidĂŁ porĂžile • firmele au nevoie de investiĂžii de zeci de miliarde lei pentru modernizare • sute de fermieri refuzĂŁ sĂŁ declare cota de lapte, amintindu-Âşi de perioada comunistĂŁ •

Integrarea în Uniunea Europeanã reprezintã un moment dificil pentru România fiind ºanse mici de a fi realizatã cota de lapte negociatã, de 3 milioane tone lapte anual. Cum, în prezent, se proceseazã doar o treime din cota negociatã, acest lucru va însemna, din 2007, venituri mai mici pentru fermieri, dar ºi pierderea cotelor de piaþã pentru procesatorii autohtoni. În acest fel, pentru acoperirea consumului, România are mari ºanse sã devinã un mare importator de produse lactate. Pentru a face faþã standardelor europene ºi concurenþei, firmele din industria alimentarã trebuie sã facã investiþii uriaºe în modernizare ºi retehnologizare.În judeþul Neamþ, doar 17 firme din industria alimentarã au ºanse sã reziste integrãrii europene, cu condiþia sã investeascã sume importante în modernizarea unitãþilor de producþie. Unitãþile de procesare sînt monitorizate, iar, dacã nu îndeplinesc standardele europene sau nu se angajeazã la investiþii în modernizare, anul viitor îºi vor înceta activitatea. Mai concret, pentru a nu fi închise, trebuie sã demareze programe de restructurare ºi modernizare pînã la 30 iunie 2006.
Deja, de la ĂŽnceputul anului, 12 unitĂŁĂži Âşi-au ĂŽnchis porĂžile, printre acestea aflĂŽndu-se Âşi fabrica de produse lactate Montana, mai multe abatoare Âşi ateliere de preparat carne.

Doar un sfert din fermierii nemĂženi livreazĂŁ lapte conform standardelor europene
În domeniul procesĂŁrii laptelui, sĂŽnt 14 unitĂŁĂži din care 4 au pierdut, deja, trenul Âşi vor fi ĂŽnchise sau, cel mult, vor putea produce pentru un numĂŁr limitat de consumatori. Cele mai multe societĂŁĂži au propus proiecte de modernizare, dar ĂŽÂşi vor continua activitatea doar dacĂŁ le vor finaliza pĂŽnĂŁ ĂŽn 2007. Doar societĂŁĂžile Lactate Dobrogene SA TĂŽrgu NeamĂž Âşi „Kubo Ice Cream Company“ aparĂžin grupei A Âşi ĂŽndeplinesc cerinĂžele UE, iar opt firme din grupa B s-au angajat sĂŁ se conformeze normelor comunitare pĂŽnĂŁ la data aderĂŁrii.
În judeþul Neamþ, cel mult un sfert din fermieri furnizeazã laptele de vacã procesatorilor ºi primesc sprijin financiar de la bugetul de stat. Conform analizelor de laborator, doar laptele livrat procesatorilor deþine sub 100.000 de germeni, cît reprezintã limita acceptatã de standardele europene. Astfel doar 11.075 din cele aproape 40.000 de gospodãrii nemþene au primit peste 48 miliarde lei sub forma primelor de lapte. Din pãcate, doar 10% dintre aceºtia reprezintã exploataþiile viabile avînd ferme cu efective cuprinse între 10 ºi 50 de capete, majoritatea avînd una sau cel mult douã vaci cu lapte.
Ca ºi cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, peste 700 de fermieri nemÞeni, mai ales din zona de munte, refuzã sã completeze declaraÞiile privind cota de lapte, susÞinÎnd cã nu vor comercializa laptele obÞinut În gospodãrie ºi Îl vor pãstra doar pentru consumul propriu. Deºi actuala cotã de lapte este un concept practicat În Þãrile UE ºi garanteazã crescãtorului sprijin financiar din partea statului, cetãÞenii privesc cu rezervã ideea stabilirii cotei de lapte, deoarece κi amintesc de cotele din perioada comunistã.
PÎnã la 31 martie 2006, fiecare fermã sau gospodãrie trebuie sã monitorizeze producÞia de lapte comercializatã cãtre procesatori sau piaÞa liberã. Cota de lapte reprezintã tocmai cantitatea de lapte pe care o valorificã producãtorul, fie prin vÎnzare directã, fie prin livrare la procesatori. Cota de lapte se contabilizeazã la anul de referinÞã aprilie 2005 - martie 2006, iar pe baza cantitãÞii totalizate se va stabili cota pentru anul urmãtor.

UnitĂŁĂžile de prelucrare a cĂŁrnii trebuie sĂŁ bage zeci de miliarde lei ĂŽn modernizarea capacitĂŁĂžilor de producĂžie
În domeniul prelucrãrii cãrnii sînt þinute sub observaþie 8 unitãþi, din care Dustim SRL Piatra Neamþ ºi Prodprosper SRL Dumbrava Roºie sînt în prag de finalizare a programelor de modernizare. Celelalte unitãþi beneficiazã de o perioadã de tranziþie ºi vor rezista doar dacã vor finaliza pînã la 1 ianuarie 2007 proiectele de modernizare a capacitãþilor de producþie.
„Este foarte greu sĂŁ ĂŽndeplineÂşti condiĂžiile pentru a rezista Âşi dupĂŁ integrarea ĂŽn Uniunea EuropeanĂŁ. Noi vrem sĂŁ accesĂŁm un program Sapard pentru construirea unui abator de porci, investiĂžie care se ridicĂŁ la circa 1,2 milioane euro doar pentru dotĂŁri, dar, fiind nevoie Âşi de bani pentru clĂŁdiri, se ajunge la douĂŁ milioane dolari. ModernizĂŁrile pe clĂŁdiri vechi nu sĂŽnt de dorit, mai degrabĂŁ se ia investiĂžia de la zero. Alt milion de euro ar mai fi necesar Âşi pentru modernizarea atelierului pentru preparate din carne de la ZĂŁneÂşti, care sĂŁ producĂŁ 7 tone pe zi. În industria alimentarĂŁ va fi o competiĂžie cruntĂŁ dupĂŁ integrare, iar, fĂŁrĂŁ programe de modernizare costisitoare, nu existĂŁ alternativĂŁ decĂŽt ceea ce am vĂŁzut ĂŽn Polonia, Âşi anume producĂžia pentru un numĂŁr limitat de consumatori Âşi desfacerea la poarta fabricii. Astfel, ei scriau cĂŁ vĂŽnd «BrĂŽnzĂŁ pentru cĂŽini», dar, de fapt, era caÂş, iar localnicii, fiind ĂŽn temĂŁ, mergeau Âşi cumpĂŁrau de la poarta fabricilor. Chiar Âşi la noi cred cĂŁ va mai rĂŁmĂŽne aceastĂŁ tradiĂžie, mĂŁcar ĂŽn privinĂža stĂŽnilor“, a declarat inginer Radu BĂŁlĂŁu, directorul executiv al societĂŁĂžii comerciale TCE 3 Brazi ZĂŁneÂşti.