 Cine nu vrea reforma în justiþie?
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Ce înseamnã pentru România acordul de acces semnat recent cu SUA? Nu i-am „supãrat“ cam tare pe ruºi? Dar pe cei din Uniunea Europeanã?
ªerban Strãtilã: Fãrã a mã pretinde un specialist în politica externã a României, am sã-mi exprim un punct de vedere personal,
ºi anume cã acest acord nu este decît o consecinþã fireascã a cooperãrii militare ºi politice foarte strînse dintre România ºi SUA. Aceastã cooperare este foarte bine cunoscutã atît de cãtre partenerii noºtri din UE ºi NATO, cît ºi de cãtre Rusia, drept pentru care nu cred cã trebuie sã stîrneascã vreo reacþie negativã din partea nimãnui.
De asemenea, cred cã acest acord este ºi o expresie a voinþei majoritãþii populaþiei care vedere prezenþa militarã americanã
ca pe o garanþie a consolidãrii democraþiei în România. Nu putem negliija ºi unele riscuri de expunere la atacuri teroriste, dar
aºa cum a declarat domnul preºedinte Traian Bãsescu, nivelul acestor riscuri este calculat ºi asumat în cadrul angajamentelor
þãrii noastre.
Pe ansamblu, cred cã România va avea de cîºtigat de pe urma acestui acord, atît în plan politic, cît ºi economic.
Rep.: Cum comentaþi schimbãrile fãcute la vîrful serviciilor secrete?
ª.S.: Aºa cum am mai spus, schimbãrile respective sînt de competenþa exclusivã a preºedintelui României ºi sînt sigur cã au fost luate în urma unei analize amãnunþite a activitãþii conducerilor serviciilor în cauzã. Odatã cu instituirea Comunitãþii de
informaþii sper cã se va realiza o eficientizare a activitãþii tuturor serviciilor secrete. De altfel, o iniþiativã legislativã a unor parlamentari PNL prevede reducerea numãrului de servicii secrete ºi delimitarea mai clarã a atribuþiilor. Eu susþin acest punct de vedere ºi, mai mult, cred cã ar trebui sã se meargã mai mult pe ideea cooptãrii în structurile informative a unor tineri
cu pregãtire superioarã proveniþi din alte instituþii de învãþãmînt decît cele aºa-zis "specifice“. Domnul preºedinte Bãsescu cred cã
a dat un semnal în acest sens numind la coordonarea Consiliului de securitate un tînãr expert care pînã acum a activat în cadrul comisiei parlamentare de supraveghere a activitãþii SIE.
„Nu mai putem asista impasibili la cazuri de magistraþi care sãvîrºesc fapte penale, acoperite de CSM“
Rep.: Premierul Tãriceanu a anunþat o evaluare a Consiliului Superior al Magistraturii, care va fi fãcutã de experþi europeni. Cu ce rezultat credeþi cã se va încheia ºi cum ne va afecta pe noi, ca þarã?
ª.S.:: Un asemenea demers era firesc. Haideþi sã nu uitãm cã membrii CSM se opun constant mãsurilor de reformã întreprinse de ministrul Monica Macovei. Dacã cineva din Guvern ar face o astfel de evaluare sau ar trage un semnal de alarmã, magistraþii din CSM ar sãri ca arºi, pentru a se plînge de amestec al executivului în treburile justiþiei ºi, þinînd cont de „contrele“ dintre minister ºi CSM, poate cã o astfel de evaluare ar fi catalogatã ca subiectivã. Dar, din moment ce specialiºti strãini se vor pronunþa cu privire la eficienþa Consiliului Superior al Magistraturii, dupã o analizã atentã, nu cred cã se va mai pune problema obiectivitãþii. ªi-atunci vom vedea cine nu vrea reformã în justiþie. Reamintesc cã la acest capitol România stã prost ºi e nevoie de mãsuri urgente. Nu mai putem asista impasibili la cazuri de magistraþi care sãvîrºesc fapte penale, acoperite de CSM ºi nici nu mai putem tolera modul deficitar în care funcþioneazã justiþia. Din pãcate, PSD are o foarte mare vinã în acest sens. Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase sînt autorii morali ai dezastrului din justiþie. Ei au împins în CSM ºi în Curtea Constituþionalã mulþi prieteni devotaþi ai PSD care ºi-au gãsit un loc „cãlduþ“ pentru finalul carierei. Guvernul actual este nevoit sã respecte Constituþia ºi legile þãrii ºi nu-i poate îndeparta pe aceºti oameni, deºi este evident cã ei nu fac decît sã frîneze reforma în justiþie.
Rep.: Cu toate acestea, nici Tãriceanu, nici Alianþa, nu stau foarte bine în sondaje... Este alarmantã aceastã situaþie?
ª.S.: Dupã ultimul sondaj, Alianþa D.A. se bucurã de încrederea a peste 42% din intervievaþi, ceea ce înseamnã mai mult decît scorul obþinut la alegeri. Sã nu uitãm cã noi încã plãtim nota de platã a pomenilor electorale ale PSD. Din pãcate, aceste pomeni nici mãcar n-au folosit prea mult românului de rînd, ci au fost niºte tunuri date bugetului, în favoarea unor clienþi politici. Evident cã, încercînd sã umplem golurile fãcute de PSD, pierdem popularitate, mai ales cã întîmpinãm ºi o puternicã opoziþie cînd dorim sã reformãm anumite sectoare sensibile, cum ar fi sãnãtatea.
Pe de altã parte, e firesc pentru orice partid aflat la guvernare, sã-ºi erodeze imaginea. Sperãm ca lumea sã înþeleagã cã, dincolo de eventualele greºeli, intenþiile noastre sînt corecte. Noi ne dorim ca românii sã analizeze ºi sã discearnã cu mare atenþie ceea ce se petrece pe scena politicã, pentru cã încercãri de manipulare ºi exemple de populism ieftin sînt destule. Un exemplu elocvent îl constituie senatorii Adrian Pãunescu ºi CV Tudor. Ei sînt cei care au protestat foarte gãlãgios cînd au fost sancþionaþi pentru numãrul foarte mare de absenþe de la ºedinþele Senatului. S-a dorit sã nu mai avem chiulangii ºi, cînd s-au luat mãsuri, au sãrit ca arºi. Amîndoi pozeazã drept foarte devotaþi þãrii, dar nici mãcar nu trec pe la ºedinþe. La bani, în schimb, þin foarte mult. Din pãcate, din cauza lor ºi a altora ca ei, are de suferit imaginea tuturor parlamentarilor, chiar a unora dintre noi care nu au nici o absenþã.
|
Autentificare
