In memoriam Eduard Covali: „PicĂŁtura de otravĂŁ“

Volumul „PicĂŁtura de otravĂŁ“, semnat de regretatul Eduard Covali, a apĂŁrut, recent, la Editura „Timpul“ din IaÂşi, cu sprijinul Ministerului Culturii Âşi Cultelor.
„E rar sentimentul, ĂŽn preajma unui om, cĂŁ ai de a face cu un boier. Eduard Covali era unul dintre aceÂşti rari oameni. N-am vĂŁzut pe altcineva, ĂŽn viaĂža asta, capabil sĂŁ-Âşi punĂŁ cu atĂŽta firesc ĂŽn valoare, ĂŽn orice conjuncturĂŁ, prietenii. Eduard Covali pĂŁrea sĂŁ trĂŁiascĂŁ pentru prietenie. (...) A lĂŁsat, ĂŽn manuscris, cĂŽteva cĂŁrĂži. Între ele e Âşi aceastĂŁ carte cu «picĂŁturi de otravĂŁ», reacĂžia unui cuget Âşi a unui suflet care se apĂŁra scriind de urĂŽtul din preajmĂŁ“, precizeazĂŁ, ĂŽn postfaĂža cĂŁrĂžii, Adrian Alui Gheorghe, directorul DirecĂžiei pentru CulturĂŁ, Culte Âşi Patrimoniu Cultural NeamĂž.
Eduard Covali s-a nĂŁscut la 11 septembrie 1930 la Orhei, Republica Moldova. TatĂŁl, Xenofont, profesor de vioarĂŁ, este numit ĂŽn anul 1931 la ÂŞcoala NormalĂŁ de Fete din BacĂŁu, fapt ce determinĂŁ mutarea familiei, care ĂŽi mai avea pe mama Valeria Âşi pe cei doi fraĂži mai mari, Victor Âşi Vladimir. BĂŁieĂžii urmeazĂŁ cursurile primare la ÂŞcoala nr. 3 din BacĂŁu Âşi apoi la Liceul „Ferdinand“. DupĂŁ terminarea clasei a XI-a (a VII-a de liceu), ĂŽn anul 1948, Eduard Covali este arestat Âşi condamnat la trei ani de ĂŽnchisoare Âşi trei ani „de interdicĂžie“ pentru „uneltire contra ordinii sociale“. Nu fĂŁcuse „decĂŽt“ sĂŁ scrie Âşi sĂŁ multiplice, pentru colegi, un manifest anticomunist. Pedeapsa o executĂŁ la Suceava, TĂŽrÂşor Âşi Canal, fiind eliberat ĂŽn anul 1951. Reia cursurile liceale la aceeaÂşi ÂşcoalĂŁ, devenitĂŁ Liceul de BĂŁieĂži, la care absolvĂŁ secĂžia „umanĂŁ“ la mai bine de 22 de ani. Între 1954 - 1958 este student la Institutul de ArtĂŁ TeatralĂŁ Âşi CinematograficĂŁ „I. L. Caragiale“ din BucureÂşti. În toamna anului 1961, Ion Coman, primul director al Teatrului Tineretului, proaspĂŁt ĂŽnfiinĂžat, ĂŽl primeÂşte pe Eduard Covali ca pictor executant pentru ca, din stagiunea urmĂŁtoare, sĂŁ ocupe postul de secretar literar pĂŽnĂŁ ĂŽn anul 1969, cĂŽnd este numit director. În perioada 1975-1989 este regizorul artistic al T.T. În anul 1994 publicĂŁ volumul „Teatru“ care adunĂŁ cĂŽteva dintre textele sale, mare parte jucate pe scena T.T., ĂŽntre care „Anotimpuri teatrale“, „TinereĂže fĂŁrĂŁ bĂŁtrĂŽneĂže...“, „MĂŁrazurile amintirilor“, „Bellerophon“, „Alba ca ZĂŁbava Âşi cei Âşapte pitici“ etc. A dramatizat, pentru T.T., dar Âşi pentru alte teatre din ĂžarĂŁ, opere celebre precum: „VrĂŁjitorul din Oz“ (ĂŽmpreunĂŁ cu Paul Findrihan), „InimĂŁ rece“, „Cartea junglei“, „PeripeĂžiile Alisei ĂŽn Þara Minunilor“ etc. Din anul 2000 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este „votat“ cetĂŁĂžean de onoare al municipiului Piatra NeamĂž. PleacĂŁ „dincolo“ pe 2 noiembrie 2002.