Dascãl cu pensie de gunoier
• dupã 33 de ani de muncã, un cadru didactic are o pensie de doar patru milioane de lei • deºi nu a lipsit de la ºcoalã nici o orã, acesteia îi lipsesc ani întregi de vechime • ÃŽnvãþãtoarea Veronica Bãbuºanu, care ºi-a desfãºurat activitatea, neîntrerupt, în aceeaºi unitate, a „reuºit“ sã aibã, dupã 33 de ani de muncã la catedrã, o pensie de patru milioane de lei, dupã recalculare. Cînd i s-a trimis punctajul respectiv, aceasta a avut surpriza sã constate cã, ani întregi, îi era calculatã pensia la venitul minim pe economie, din cauza lipsei documentelor. „Am terminat ªcoala Normalã la 1 septembrie 1953 ºi am funcþionat, neîntrerupt, la ªcoala din Sagna, 33 de ani, pînã la ieºirea la pensie, în 1986. Am avut surpriza ca, la recalcularea pensiei, sã constat cã, pentru perioade întregi, nu se gãseau statele de platã, mai ales între 1956-1958, ani între care mi s-a calculat pensia la salariul minim pe economie. Am fãcut zeci de drumuri, pentru a gãsi documentele, ºi am cheltuit o mulþime de bani, fãrã nici un folos“, a declarat, nemulþumitã, Veronica Bãbuºanu. Aceasta apreciazã cã toatã tevatura cu recalcularea pensiilor nu înseamnã decît bãtaie de joc la adresa unor oameni care au muncit pentru stat o viaþã de om. „Ceea ce mi s-a pãrut de-a dreptul o insultã, la adresa noastrã, este faptul cã am primit o fiºã în care mi se comunica cã pensia mi-a fost majoratã cu... un leu. Dacã un om care a trudit, din greu, 33 de ani, punînd condeiul în mînã la zeci de generaþii, nu poate trãi cu demnitate ºi decenþã, la pensie, încotro merge aceastã societate?“, s-a întrebat, cu mîhnire, învãþãtoarea. Norã de preot, Veronica Bãbuºanu a apucat anii grei, de dupã 1950, cînd intelectualii erau bãtaia de joc a activiºtilor de partid, cînd erau puºi sã batã din poartã în poartã pentru a-i convinge pe þãrani sã se înscrie în CAP, cînd scriau lozinci pe garduri, puºi tot de politrucii de la partid. „Viaþa mea a fost foarte grea, mai ales cã, fiind norã de preot, am avut de suferit pînã prin anii 1960. Am trãit, însã, satisfacþii profesionale foarte mari, mai ales atunci cînd, la absolvirea claselor a IV-a, colegii profesori se bãteau sã-mi preia clasele. Faptul cã m-am bucurat de respect, totdeauna, în faþa oamenilor din Sagna, a însemnat enorm pentru mine“, ºi-a rememorat pensionara viaþa profesionalã. ÃŽncercãrile noastre de a afla cum este posibilã o asemenea situaþie au dus la constatarea cã mii de pensionari au pãþit la fel, pentru cã a existat o adevãratã babilonie, în privinþa predãrii arhivelor. Purtãtorul de cuvînt al Casei de Pensii, juristul Cezar Anegroae, a declarat cã instituþia pe care o reprezintã a recalculat pensiile în funcþie de documentele pe care titularii le-au depus la dosar. Directorul Arhivelor Statului Neamþ, Constantin Pãduraru, a precizat cã situaþia învãþãtoarei romaºcane poate fi rezolvatã, prin cãutarea documentelor justificative, fie la Arhivele Statului, fie în Arhiva Consiliului Judeþean. „Din 1953 pînã în 1955, la 31 decembrie, cadrele didactice ereau plãtite prin Secþia de învãþãmînt a Sfatului Popular a Raionului Roman. Din 1956, pînã în februarie 1968, statele de platã se regãsesc la Consiliul Judeþean Neamþ. Din 1968 pînã în 1986, ºcoala deþine toate documentele de vechime. Ar mai existã o soluþie, pentru perioadele în care nu se gãsesc acte, se mai pot face solicitãri, în scris, cãtre Inspectoratul ªcolar al Judeþului Neamþ, care a avut situaþia din toate ºcolile judeþului“, a declarat Constantin Pãduraru.
|
Autentificare
