Monitorul, acasã la Jonathan Scheele
• la reºedinþa ºefului Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti a avut loc un garden party de Crãciun, dedicat mass-mediei • directorul Monitorului de Neamþ ºi Roman s-a numãrat printre invitaþi • directorul Monitorul ºi Jonathan Scheele au fãcut schimb de mãºti • Sãptãmîna aceasta, la reºedinþa ºefului Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, Jonathan Scheele, a avut loc ceea ce s-ar putea numi un garden party de Crãciun, dedicat mass mediei. Chiar asta a ºi fost, o întîlnire informalã ºi plinã de umor cu doamna ºi domnul Scheele, cu membrii delegaþiei, pe 14 decembrie, într-un moment extrem de important pentru noi, ca þarã aflatã pe ultimii metri în proiectul de aderare la Uniunea Europeanã.
Gazdele au fãcut tot ce se putea pentru ca jurnaliºtii invitaþi sã se simtã bine: purcel de lapte, þuicã fiartã, cîrnaþi, o adevãratã masã de Crãciun înaintea Crãciunului, aºternutã sub arcadele casei din Intrarea Armaºului ºi un spectacol folcloric „curat“, neatins de kitsch-ul folcloric, numit neaºteptat „Mini satul Sfîntului Andrei“. La intrare, surprizã: adusesem, din partea Monitorului de Neamþ & Roman o mascã lãtoasã, cu nas roºu, din zona Humuleºtilor. ªi primesc, de la gazde, cum au primit toþi invitaþii, o altã mascã, de prin pãrþile Vrancei. Rîdem cu toþii, iar domnul Scheele probeazã masca, luminat de flãcãrile ridicate din butoaiele rãspîndite în curte ºi de lumina bradului plin de globuri. ÃŽn jur se învîrteau oaspeþi de tot felul, de la Radio România Actualitãþi, Academia Caþavencu, Deuche Welle de limba englezã, Freedom House România, hotnews.ro, Gazeta de Sud, Plai cu boi, Muzeul Satului, BBC, TVR ºi tot aºa. Aveam sã remarc, încã o datã, frumoasa limbã româneascã vorbitã de Jonathan Scheele; tare mi-aº dori sã aud aceeaºi fluenþã lingvisticã ºi mentalã la anumiþi parlamentari neaoºi. Speech-ul destins a cuprins urãrile de bine atît de necesare ºi jurnaliºtilor, ºi integrãrii europene. „Ce vã place în România?“ a fost intrebat, la un moment dat, Jonathan Scheele. „Românii“, a rãspuns domnia sa.
ªi s-ar pãrea cã acesta este un moment în care România are nevoie de cît mai mulþi diplomaþi sau politicieni cãrora sã le placã românii. Joi, România a fãcut faþã unui duº încruciºat în Parlamentul European. ÃŽn fond, parlamentarii europeni nu au fãcut decît sã reia - într-un context acutizat de bãtãlia pentru bugetul UE în urmãtorii 7 ani - „reproºurile“ de fond, care apar în ultimele rapoarte de þarã. Zonele în care trebuie sã apãsãm zdravãn pedala au rãmas „reforma realã a sistemului juridic ºi administrativ, eliminarea corupþiei, inclusiv a celei la nivel înalt, îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã pentru copiii instituþionalizaþi ºi pentru persoanele cu handicap sînt principalele probleme pe care autoritãþile române trebuie sã le rezolve în urmãtoarele luni“. Aºa au menþionat miercuri la Strasbourg deputaþii europeni în dezbaterea Raportului Moscovici privind stadiul de pregãtire a României pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 la UE.
România trebuie sã facã faþã unei lupte pe mai multe fronturi
„Aderarea României în 2007 este încã posibilã“, avea sã declare, Douglas Alexander, reprezentantul preºedinþiei britanice a Uniunii Europene. Tot el a afirmat ca reducerea drasticã de buget propusã de Marea Britanie -10% numai pe bugetele regionale - nu va afecta în nici un fel aderarea României ºi Bulgariei. Lucru destul de greu de crezut în condiþiile în care toþi membrii UE, vechi ºi noi, nu sînt deloc fericiþi cu propunerea britanicilor. ªi preºedintele Bãsescu, ºi premierul Tãriceanu s-au aflat zilele trecute la Bruxelles cu dublul scop, de a pleda cauza României pentru integrare ºi de a face lobby pentru un buget care sã nu ne excludã practic din UE.
România trebuie sã facã faþã unei lupte pe mai multe fronturi: sã gãseascã soluþii care sã o aducã în poziþia de þarã susþinutã pentru aderarea la UE, sã foloseascã inteligent relaþiile bune cu SUA, sã priveasca atent ºi diplomatic spre Rusia. Un joc extrem de delicat, pe muchia diplomaþiei, fiindcã nu suntem deloc în postura de a exclama tranºant, precum celebra doamna Rice, „Sã ignorãm Germania, sã pedepsim Franþa ºi sã iertãm Rusia“. Sîntem în postura de a primi sfatul rece al lui Elmar Broek (PPE-DE), preºedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care a subliniat cã totul depinde acum de autoritãþile de la Bucureºti. România ºi Bulgaria urmeazã a fi monitorizate drastic pînã în aprilie/mai 2006 cînd se va lua o hotãrîre definitivã privind amînarea - sau nu - a aderãrii celor douã þãri. Asta ar însemna 2008.
Sãptãmîna viitoare, Comisia Europeanã va trimite autoritãþilor de la Bucureºti o „scrisoare de avertizare“ în care va menþiona punctele de maximã îngrijorare. Astãzi, la Bucureºti, are loc o conferinþã, intitulatã „Anticorupþia la zi - Statul ºi societatea civilã“ organizatã de Freedom House România, Societatea Academicã Românã ºi Ministerul Justiþiei, la care vor fi prezenþi preºedintele Traian Bãsescu ºi ministrul Monica Macovei, Alina Mungiu Pipidi, Cristina Guºet (Freedom House), Dan Drosu ªaguna, preºedintele Curþii de Conturi, Laura ªtefan, director al Departamentului anticorupþie din Ministerul Justiþiei, Adrian Cucu, comisar general din Garda Financiarã, Sebastian Bodu, ºeful ANAF, Gelu Diaconu, director în cadrul Autoritãþii Naþionale a Vãmilor, Daniel Morar, procuror general DNA, Victor Alistar, director Transparency International, Marian Sîntion, chestor ºef în Direcþia Generalã Anticorupþie. Momentul este semnificativ ales.
Europa, un continent care îmbãtrîneºte, nu are nevoie de noi numai ca mînã de lucru ºi piaþã de desfacere. Sîntem niºte fiinþe gînditoare care trebuie sã îºi clarifice locul în lume; ºi nu numai pe hãrþile strategice.
|
Autentificare
