Bãsescu în þara beduinilor
• Iordania este pe axa Washington-Londra cu mult înaintea României La un an de la învestirea în funcþia de preºedinte al României, Traian Bãsescu face prima sa vizitã cu caracter oficial într-o þarã arabã. ÃŽn luna martie a acestui an, preºedintele a mai fost în þãri arabe precum Irak ºi Afganistan, dar vizitele s-au redus la întîlniri cu soldaþii români aflaþi în misiune alãturi de Statele Unite, în cele douã þãri vizate de americani dupã atentatele din 11 septembrie.
Regatul Haºemit al Iordaniei este prima destinaþie oficialã în Orientul Apropiat ºi, probabil, cea mai sigurã din punctul de vedere al alianþelor politice ºi militare.
În orice caz, axa Washington-Londra-Amman are o tradiþie mult mai veche decît axa Washington-Londra-Bucureºti. Alianþa Iordaniei cu Statele Unite dateazã din 1957, la cîþiva ani dupã retragerea administraþiei britanice, ºi s-a concretizat în ajutor financiar ºi militar periodic. Spre deosebire de majoritatea statelor arabe, Iordania are încheiat ºi un acord de pace cu Israelul, semnat în 1994.
Locul de naºtere al patriarhilor ºi profeþilor
Situatã la rãscrucea de drumuri care duce cãtre ceea ce creºtinii, musulmanii ºi evreii numesc Þara Sfînta, locul de naºtere al patriarhilor ºi profeþilor celor trei mari religii ale lumii, Iordania este o þarã „tampon“ între Israel, Arabia Sauditã, Siria ºi Irak.
Regatul haºemit se aflã pe malul estic al rîului Iordan (East Bank). Pe malul de vest, înconjuratã de teritorii israeliene, este „cealaltã Iordanie“, cunoscutã sub numele de Cisiordania (West Bank).
De o jumãtate de secol, de cînd dureazã conflictul palestiniano-israelian, Iordania este principalul teritoriu de refugiu al palestinienilor. Aºa încît, populaþia þãrii e formatã în mare parte din palestinieni ºi din arabi nomazi care strãbat deºertul pe spatele cãmilelor (beduini).
Cu toþii se închinã dupã legea musulmanilor suniþi. Se spune cã beduinii au un cod strict al onoarei ºi al ospitalitãþii ºi cã familia regalã a Iordaniei se trage dintr-un vechi neam de beduini.
Regele Abdullah
Preºedintele Bãsescu se întîlneºte cu regele Abdullah deopotrivã în cadru oficial ºi privat, în cursul unei convorbiri între patru ochi de aproximativ o jumãtate de orã.
Regele Abdullah al Iordaniei este, în prezent, unul dintre cei mai cunoscuþi ºi mai simpatizaþi regi arabi pro-occidentali, dar conduce o monarhie constituþionalã în care o bunã parte a populaþiei palestiniene nu vede cu ochi buni nici alianþa cu Statele Unite, nici acordul cu Israelul.
Abdullah a preluat puterea în 1999, în urma morþii tatãlui sãu, regele Hussein, care domnise 46 de ani ºi se numãrase printre susþinãtorii lui Sadam Hussein. ªcolit în Marea Britanie ºi in Statele Unite, regele Abdullah a atras atenþia încã din 2002, cã invadarea Irakului de cãtre americani, ar putea duce la destabilizarea întregii zone ºi la valuri de mînie ºi violenþã în rîndurile iordanienilor. Pe 9 noiembrie 2005, trei atentate sinucigaºe petrecute la un hotel din Amman aveau sã legitimeze temerile regelui. Au murit atunci 57 de persoane.
|