Minoritãþi
„L'Express“, una dintre cele mai importante publicaþii sãptãmînale din Franþa, în primul numãr din decembrie 2005, se deschide cu un editorial incitant, semnat de cunoscutul gazetar Denis Jeambar ºi dedicat „tiraniei minoritãþilor“ (La tyrannie des minorités) în Hexagon. Autorul porneºte de la „Declaraþia drepturilor omului“ ºi de la istoria nefericitã a minoritãþilor etnice, religioase ºi de altã naturã, de-a lungul unei frãmîntate ºi deseori nemiloase istorii, ºi ajunge la un punct dureros al politicii interne actuale a statului care a deschis lumii drumul noii democraþii, prin „Declaraþia drepturilor omului ºi ale cetãþeanului“, de la finele veacului al XVIII-lea.
„Cultul legalitãþii, care a fondat Republica, se dezagregã pentru cã legea ºi soluþiile guvernamentale nu mai exprimã raporile naturale ale lucrurilor. De altfel, cum ar putea sã meargã (lucrurile) altfel, cînd oamenii politici ºi «media» cedeazã tiraniei minoritãþilor?“ - clameazã gazetarul francez. ªi e firesc sã se mire ºi sã se sperie faþã cu turnura dramaticã a raporturilor majoritãþii cu minorotãþile într-o þarã în care, pînã mai ieri, un alsacian, neamþ get-beget, cu nume nemþesc, locuind într-o localitate denumitã nemþeºte, unde acasã se vorbeºte în limba germanã, la întrebarea „ce eºti dumneata?“ rãspundea cu mîndrie „sînt cetãþean francez!“ Iar acum? E drept cã alsacienii nu fac nici azi caz de etnia lor; dar Denis Jeambar numãrã cîteva minoritãþi extrem de zgomotoase în peisajul politic ºi social al Franþei.
22% dintre feroviari blocheazã circulaþia trenurilor ºi îl scot la tratative pe Preºedintele Chirac, în vreme ce 78% dintre lucrãtorii cãilor ferate ºi-ar vedea de muncã, dacã ar putea. Cîteva mii de tineri zurbagii, care nu reprezintã nici tinerimea Franþei, nici masa imigranþilor (cuminþi), nici o naþie, nici o religie, nici mãcar periferia oraºelor, au semnat „victoria împotriva poterii publice“, incendiind aproape zece mii de autoturisme, cîteva ºcoli ºi biserici. Alcoolicii trebuie „ocrotiþi“ în chip special, faþã de nealcoolici?! (Vezi ºi „Raportul Chabalier despre alcoloism“!). Gãlãgioºi peste mãsurã, dupã pãrerea jurnalistului parizian, sînt „integriºtii“ musulmani, „independiºtii“ corsicani, „CRIF“, care îºi arogã dreptul de reprezentare a celor aproape un million de evrei din Franþa, sindicatul cãrþii, care asfixiazã presa independentã etc., etc., toate pretinzînd o „discriminare pozitivã“, încît bietul francez majoritar, plãtitor de impozite, cãlãtor cu metroul, creºtin fãrã fanatisme, fãuritor al acestei þãri prospere ºi deosebit de frumoase, cu largi privilegii democratice pentru toþi locuitorii, nu mai ºtie dacã lozinca naþionalã „libertate, egalitate, fraternitate“ mai este de actualitate, odatã ce minoritarii vor sã fie mai liberi ºi mai egali decît ceilalþi, spînzurînd fraternitatea în cui.
Ceea ce Chirac a numit „crizã de identitate naþionalã“ tulburã peste mãsurã viaþa de zi cu zi a francezului obiºnuit ºi ne face sã înþelegem de ce un alter ego al lui Vadim are aici o puternicã susþinere electoralã. Zicala noastrã bãtrîneascã „cine seamãnã vînt culege furtunã“ nu pare a fi la modã nici pe malurile Senei, nici pe ale Oltului, Mureºului ºi ale Dîmboviþei. „Cine ara urechi de auzit sã audã !“ (proverb tradus în româneºte din francezã pe la 1848) pare a zice în concluzie ziaristul parizian.
|