 Bulibãºealã în învãþãmînt
• strategia de descentralizare a învãþãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvernul României în luna decembrie, aruncã în aer proiectul privind finanþarea per elev, pregãtit pentru implementare în opt judeþe ale þãrii, printre care ºi Neamþ • de la 1 decembrie se trecuse la degrevarea totalã a directorilor de ºcoli • probabil cã aceºtia vor trebui sã revinã la catedrã • Strategia de descentralizare a învãþãmîntului preuniversitar, aprobatã de Guvern prin memorandum, la sfîrºitul lunii decembrie, este o nouã „bombã“, cu efect imediat, menitã sã bulverseze, total, în timpul anului ºcolar, învãþãmîntul, în cele opt judeþe pilot, în care s-a trecut la aplicarea finanþãrii per elev. Printre acestea se numãra ºi Neamþul. Strategia amintitã cuprinde o notã de fundamentare, semnatã de ministrul de Stat pentru coordonarea activitãþilor din domeniul culturii, învãþãmîntului ºi integrãrii europene, Marko Bela, ºi ministrul educaþiei ºi cercetãrii, Mihai Hîrdãu, menitã sã stea la baza unui Proiect de Ordonanþã de Urgenþã care va modifica Legea învãþãmîntului 84/1995, în ceea ce priveºte modul de finanþare a învãþãmîntului preuniversitar. ÃŽn acest proiect se stipuleazã cã sursele de finanþare ale unitãþilor de învãþãmînt vor veni de la bugetul de stat, bugetele locale ºi venituri constituite la nivelul unitãþilor ºcolare. Finanþarea de bazã va cuprinde cheltuielile de personal, cheltuielile de perfecþionare, cheltuielile pentru manuale, dotãrile cu mijloace de învãþãmînt, cheltuielile materiale ºi pentru serviciile curente, cheltuieli pentru asigurarea facilitãþilor de transport pe calea feratã acordate elevilor ºi cadrelor didactice. Finanþarea complementarã va avea: cheltuieli de capital, cheltuieli cu finanþarea unor programe de reabilitare a infrastructurii ºcolare, bursele, subvenþionarea unor cheltuieli pentru cantine ºi internate, cheltuieli pentru concursurile ºcolare ºi activitãþile educative, cultural-artistice, sportive, turistice. Cea de a treia modalitate de finanþare, compensatorie, va cuprinde cheltuieli suplimentare generate de: ºcolarizarea elevilor aparþinînd minoritãþilor naþionale, necesitatea menþinerii în ºcoalã a celor predispuºi abandonului ºcolar, pregãtirea unor elevi cu probleme ºcolare deosebite, stimularea elevilor cu capacitãþi de învãþare deosebite, ºcolarizarea elevilor cu dizabilitãþi de învãþare ºi finanþarea unor programe de învãþãmînt alternative sau experimentale.
Inspectoratul rãsuflã uºurat
Inspectorul general-adjunct al Inspectoratului ªcolar al Judeþului Neamþ, Maria Rusu, a apreciat cã ordonanþa de Guvern amintitã vine sã corecteze derapajele create de ordinele anterioare prin care se aplica finanþarea per/elev, dar cã deocamdatã se aºteaptã o serie de precizãri, pentru ca aceasta sã devinã operabilã. .„Deocamdatã nu a sosit ordinul de ministru, prin care sã aplicãm, punctual, aceastã lege. Faptul cã se vrea revenirea doar la 50 de unitãþi ºcolare, la nivelul þãrii, implicate în finanþarea per/elev, ne uºureazã nouã munca. Prin selectarea a 50 de unitãþi ºcolare problema se duce, punctual, la nivelul acestor unitãþi ºcolare, ce vor fi desemnate la nivelul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii (MEdC). Proiectul de finanþare amintit aducea multe elemente de noutate, dar avea ºi multe lucruri de derapaj. Astfel de sincope, inerente aplicãrii unui proiect-pilot vor fi limitate în interiorul celor 50 de unitãþi pe care ministerul le va fixa sã intre în programul pilot. Din punctul meu de vedere aceasta va avea un impact negativ mai mic asupra întregului proces de învãþãmînt“, a precizat Maria Rusu. Aceasta a mai spus cã la un calcul al normelor necesare aplicãrii în judeþul Neamþ a proiectului de finanþare per-elev ar fi fost necesare cîteva sute de posturi, o parte pentru acoperirea normelor didactice ale directorilor degrevaþi total de ore. Alte posturi trebuiau alocate pentru încadrarea contabililor ºi secretarilor ºcolilor cu personalitate juridicã. Inspectoratele ºcolare nu au primit, încã, nici o metodologie de realiza o nouã reþea ºcolarã. Sistemul de finanþare amintit se aplica în toate ºcolile, indiferent de numãrul de elevi. ÃŽncepînd cu 1 decembrie, în judeþul Neamþ, s-a trecut la degrevarea totalã a tuturor directorilor de unitãþi ºcolare, indiferent de mãrimea lor. Evident cã, în aceste condiþii, cadrele didactice aflate pe orele directorilor, vor rãmîne, la mijloc de an ºcolar, fãrã catedre. Pe de altã parte multe din unitãþi au organizat deja concursuri de ocupare a unor posturi de contabili ºi secretari. Probabil cã în toate aceste situaþii se va trece la strategia „la loc comanda“, fãrã sã-i pese cuiva cã a dat peste cap un întreg sistem deja bulibãºit de greva dascãlilor ºi de strategiile de reformã experimentate pe „cobaiul“ care se cheamã elevul român.
Singurii care aplaudã hotãrîrea rãmîn primarii, care, odatã cu trecerea la aplicarea noului proiect, rãsuflã, oarecum uºuraþi, cã au mai scãpat de o serie de cheltuieli. „Aceastã ordonanþã este, în opinia mea, un pas înainte pentru procesul de clarificare a problemelor legate de descentralizarea învãþãmîntului. Ne bucurã faptul cã semnalele din teritoriu privind dificultãþile finanþãrii unui proiect, care va fi bun pentru România, dar peste cîþiva ani, au fost luate în considerare. Eu mã numãr printre primii primari care am tras un semnal de alarmã, atrãgînd atenþia factorilor responsabili de finanþarea învãþãmîntului cã, cel puþin la momentul la care vorbim, acest proiect nu poate fi generalizat din lipsã de resurse financiare“, a declarat primarul Romanului, Dan Ioan Cãrpuºor. Acesta crede cã, din punct de vedere al administraþiei publice locale, se va lucra pe structura vechilor centre bugetare, încercîndu-se debirocratizarea acestora. „Se crease un mecanism care birocratiza ºi mai mult sistemul ºi arunca pe umerii comunitãþilor locale întreaga responsabilitate a finanþãrii ºcolilor. Ori în condiþiile noului act normativ, care desigur va fi aprobat într-o proximã ºedinþã de Guvern, se va trece la o finanþare a învãþãmîntului de la bugetul de stat, de la bugetele locale ºi din veniturile constituite la nivelul unitãþii de învãþãmînt sau din activitãþi proprii. Alte venituri pot veni din contribuþii ale unor membri ai comunitãþii ºi agenþilor economici, dar ºi prin accesarea unor programe cu finanþare externã“, a mai spus primarul Romanului.
|
Autentificare
