 „Stiliºtii“ sãrbãtoresc Crãciunul
• mii de ortodocºi pe stil vechi sãrbãtoresc Crãciunul • lipovenii gãtesc rãcituri cu hrean ºi „lapºa“ • doar vreo 150 de familii de lipoveni au mai rãmas în Piatra Neamþ • Naºterea Mîntuitorului este sãrbãtoritã în aceste zile, ºi în judeþul Neamþ, de cîteva mii de familii ale ortodocºilor de stil vechi. Aceºtia prãznuiesc Crãciunul þinînd cont de calendarul iulian, deºi, în 1924, Biserica Ortodoxã a introdus calendarul gregorian, care este în vigoare ºi în prezent. Astfel a apãrut Biserica Ortodoxã de Stil Vechi sau „stilistã“, de care aparþin sute de mii de credincioºi români, dar ºi ruºi, ucraineni sau sîrbi. Printre comunitãþile de „stiliºti“ cele mai numeroase în judeþul Neamþ sînt cunoscute cele din Zãneºti, Brusturi, Drãgãneºti, Poiana, Rãuceºti, Oglinzi, Tîrzia, Pãstrãveni sau Ocea.
Lipovenii se remarcã printr-o serie de obiceiuri transmise din moºi-strãmoºi. Toatã lumea respectã cu sfinþenie postul ºi participarea la Sfînta Liturghie, iar, pentru masa de Crãciun, gospodinele pregãtesc mîncãrurile tradiþionale, cum ar fi „lapºa“, o supã de gãinã cu tãiþei de casã, rãciturile ºi sarmalele din carne de porc cu hrean. Le pregãtea, ieri dupã-amiazã, ºi Maria Ichim (foto), din anexa Vãleni a oraºului Piatra Neamþ, cãreia vecinii îi spun „Maria Lipoveanca“.
„De abia aºteptam sã stau acasã ºi sã fac mîncarea de Crãciun: rãcituri, sarmale - noi le zicem gãluºte - cu hrean, zamã de gãinã, fripturã, cozonac. Dar la masã o sã ne aºezãm în ziua de Crãciun, dupã slujba de dimineaþã ºi dupã ce ne blagosloveºte pãrintele sã mîncãm de frupt, pentru cã noi, toþi care sîntem mai bãtrîni, am þinut post 40 de zile. ÃŽn Ajunul Crãciunului, toatã lumea merge la bisericã: slujba începe la douã dupã-masã ºi se terminã pe la vreo 11-12 noaptea. E slujbã mare ºi preotul ne spune tot ce scrie în Biblie: fuga în Egipt a Sfintei Familii, Naºterea lui Isus, viaþa Lui, absolut tot. De joi ºi pînã în Ajun se þine vecernia de searã, iar preotul vine în fiecare casã cu «Naºterea». Noi sîntem foarte rari - unu ici, unu colo, ºi pînã ne «culege» pe toþi trec 3-4 zile. La bisericã, cînd ne strîngem, sîntem vreo 150-160 de familii. Slujbele se þin ºi în ruseºte, ºi în româneºte, pentru cã tineretul nu mai înþelege limba strãbunilor. Nici credinþa n-o prea þine - nu se închinã nici cînd se aºeazã la masã! Þin minte cã pãrinþii ne puneau pe noi, copiii, în rînd, sã spunem rugãciunile, ºi care rãmînea în urmã, jap! lua o vargã. Era credinþã înainte, nu ca acum!“, a spus Maria Lipoveanca.
Femeia merge pe 80 de ani, dar se þine bine: e vioaie, ºi are, încã, puterea sã-ºi þinã grãdina de zarzavaturi. De altfel, comunitãþile de lipoveni sînt recunoscute pentru ocupaþiile pãstrate din generaþie în generaþie, cum ar fi cultivarea legumelor ºi zarzavaturilor sau pescuitul, în zona Deltei Dunãrii. „Pãrinþii nu ne dãdeau la ºcoalã prea mulþi ani, dar cum se nãºtea un copil dãdeau fuga sã mai cumpere un hectar de pãmînt. La pãmînt am muncit toatã viaþa. Acuma oamenii zic: «ce faci cu pãmîntul?». Dar bãiatul meu cel mic, inginer, cînd a rãmas fãrã serviciu, a trecut ºi el la coada sapei. ªi trãieºte foarte bine!“, a adãugat bãtrîna. Casa femeii, curatã ºi aranjatã, adãposteºte douã icoane strãvechi - existã obiceiul ca pãrinþii sã dea copiilor, cînd se cãsãtoresc, o icoanã. ªi dacã lipovenii, plecaþi din Rusia de sute de ani, au mai renunþat la tradiþii ºi au mai uitat graiul pãrinþilor, au pãstrat în schimb cu sfinþenie credinþa în Dumnezeu ºi icoanele moºtenite de la bunii ºi strãbunii lor. Icoane care întîmpinã, în fiecare an, Naºterea Mîntuitorului.
|
Autentificare
