Copii maltrataĂži de pĂŁrinĂži maltrataĂži

• anul trecut, 228 de copii au fost victimele agresiunilor comise ĂŽn „familie“• s-au ĂŽnregistrat cazuri de sadism, mutilĂŁri, molestĂŁri fizice sau psihice, plus cele de naturĂŁ sexualĂŁ • cele mai frecvente astfel de situaĂžii au loc ĂŽn familiile mĂŁcinate de lipsuri •

În Neamþ, cazurile de maltratare a copiilor sînt în creºtere. Dacã în 2004, la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Neamþ au fost semnalate 84 de cazuri de copii maltrataþi, în 2005 numãrul lor a crescut la 228. Specialiºtii susþin cã maltratarea copiilor are loc în toate clasele sociale, dar cã posibilitatea maltratãrii creºte odatã cu problemele financiare, dat fiind cã stãrile conflictuale în familie ºi societate sînt stimulate de sãrãcie, nesiguranþa locului de muncã ºi de necazurile de zi cu zi. Au fost numeroase cazuri de sadism, de mutilãri ale copiilor, de molestãri fizice ºi psihice, semnalate îndeosebi în familiile mãcinate de lipsuri.
„La noi s-au ĂŽnregistrat, anul trecut, 228 cazuri de copii maltrataĂži, cele mai multe - peste 70% - fiind de abuz fizic asociat cu abuz emoĂžional. Am mai avut, de asemenea, ĂŽn jur de 15 cazuri de abuz sexual - la fel, asociat fie cu abuzul fizic, fie cu cel emoĂžional. ApariĂžia lor se datoreazĂŁ mai multor cauze: sĂŁrĂŁcia extremĂŁ, sub pragul minim admis Âşi stabilit de Institutul de Cercetare a CalitĂŁĂžii VieĂžii, lipsa locurilor de muncĂŁ pentru unul sau pentru ambii pĂŁrinĂži, promiscuitate, consum de alcool, stres, inabilitĂŁĂži ĂŽn rezolvarea stĂŁrilor conflictuale, Âş.a.m.d. Au fost cazuri cĂŽnd pĂŁrintele a venit stresat de la serviciu Âşi a transferat acasĂŁ, asupra celui aflat ĂŽn poziĂžie de ascultĂŁtor - soĂžia sau copilul - starea conflictualĂŁ de la locul de muncĂŁ. Atunci se trezeÂşte abilitatea parentalĂŁ la el, dorinĂža de a face educaĂžie! Iar dacĂŁ aceasta se asociazĂŁ Âşi cu un pahar, douĂŁ de alcool ĂŽn plus, copilul nu mai este atenĂžionat pentru ceea ce a fĂŁcut atunci, ci pentru tot ce ĂŽÂşi aduce aminte pĂŁrintele cĂŁ a fĂŁcut de-a lungul timpului. Nu se Ăžine cont de faptul cĂŁ, ĂŽn momentul cĂŽnd copilului i se aplicĂŁ pedeapsa - bĂŁtaia, palma, bĂŁĂžul - , aceasta oricum nu rezolvĂŁ nimic, pentru cĂŁ atenĂžia minorului este distrasĂŁ de la greÂşeala pe care a fĂŁcut-o Âşi este ĂŽndreptatĂŁ cĂŁtre pericolul pe care ĂŽl reprezintĂŁ agresiunea. Deci problema de fond - greÂşeala pe care a fĂŁcut-o copilul - nu se rezolvĂŁ ĂŽn felul acesta“, a declarat profesorul Eugen Simion de la Serviciul JudeĂžean pentru Copilul Maltratat, din cadrul DirecĂžiei Generale de AsistenÞã SocialĂŁ Âşi ProtecĂžia Copilului NeamĂž.
Copiii maltrataĂži sĂŽnt frustraĂži de dragoste, pierd bucuria de dragoste Âşi ĂŽnĂželegere a semenilor, sĂŁnĂŁtatea lor psihicĂŁ fiind, pe termen mediu Âşi lung, serios afectatĂŁ.
„Copilul «ĂŽmpietreÂşte» ĂŽn momentul ĂŽn care se ĂžipĂŁ la el, iar acest comportament este indus mai tĂŽrziu Âşi adultului - adulĂžii care au fost agresaĂži ĂŽn copilĂŁrie «ĂŽmpietresc», din cauza experienĂžei traumatizante din copilĂŁrie, la o replicĂŁ mai durĂŁ. Cel mai afectat va fi copilul abuzat sexual, la care apar tulburĂŁri de tip neurofiziologic: coÂşmaruri, somn agitat, fobii, teama de spaĂžii ĂŽntunecate, teama de orice ĂŽi aminteÂşte de agresiunea suferitĂŁ. Efectele psihologice pe termen lung ale unui abuz continuu produs ĂŽn familie sĂŽnt, ĂŽnsĂŁ, mult mai dramatice. Copilul neglijat, abuzat, agresat - chiar Âşi numai verbal - ĂŽÂşi diminueazĂŁ stima de sine, iar copilul cu ĂŽncredere de sine redusĂŁ nu are capacitatea de a spune «nu» unei agresiuni venite din afarĂŁ, devenind astfel Âşi victima altor abuzatori, care pot fi copii mai mari sau adulĂži necunoscuĂži. În plan social, copilul abuzat va avea dificultĂŁĂžii ĂŽn relaĂžionarea cu colegii de ÂşcoalĂŁ, iar mai tĂŽrziu se va integra greu ĂŽn societate, la locul de muncĂŁ, putĂŽnd rĂŁmĂŽne marginalizat toatĂŁ viaĂža. De orice naturĂŁ ar fi abuzul - emoĂžional, fizic sau sexual - copilul acela ĂŽnceteazĂŁ, practic, sĂŁ-Âşi mai trĂŁiascĂŁ copilĂŁria“, a adĂŁugat profesorul Eugen Simion.
Un caz care a îngrozit opinia publicã s-a petrecut în iulie 2005. Un bãiat în vîrstã de 14 ani, ªtefan G., din comuna Icuºeºti, judeþul Neamþ, a ajuns în stare criticã la Spitalul Roman, dupã ce a fost bãtut cu biciul de tatã. Copilul, diagnosticat cu policontuzii provocate prin agresiune, era în stare de ºoc psiho-emoþional. Bãieþelul a susþinut cã tatãl sãu, Costicã C., îl bãtea frecvent pe motiv cã seamãnã cu mama pe care nu a cunoscut-o niciodatã ºi care l-a abandonat pe peronul Gãrii Roman. În spital s-au aflat ºi alte detalii ºocante ale vieþii de coºmar pe care o ducea copilul. Bãieþelul a spus cã aproape zi de zi tatãl îl tocmea la muncã, la cosit sau la alte munci agricole, la oameni de prin sat, de la care bãrbatul lua banii, neglijîndu-ºi fiul. O vreme copilul a fost internat într-un centru de plasament dar a fost luat acasã, se pare doar pentru alocaþia de cîteva sute de mii de lei. Din cauza lipsurilor îndurate, copilul arãta, la 14 ani, ca un ºcolar de clasa I.