 Prinþul Sturza, revendicãri acceptate
comisia de fond funciar de la Bicaz a hotãrît cã retrocedarea terenurilor revendicate de prinþul Dumitru Sturza se poate face pe vechile amplasamente • din totalul de 27.000 hectare de pãdure solicitate, 1.122 se aflã, conform hãrþii anexate la dosar, pe raza administrativã a oraºului de sub baraj • Fosta moºie a prinþului Dimitru Sturza a fost, ieri, subiect de analizã în ºedinþa sãptãmînalã a Comisiei Orãºeneºti Bicaz, privind aplicarea legislaþiei fondului funciar. „Comisia bicãjeanã a analizat, ieri, dosarul Sturza ºi încã ºase ale cetãþenilor care revendicã terenuri pe raza administrativã a Bicazului, dar care silvic aparþin Ocolului Ceahlãu“, a declarat primarul Bicazului, Constantin Catrinoiu. Privind cazul Dimitru Sturza (foto), din totalul de 27.000 hectare revendicate, teren cu vegetaþie forestierã, 1.122 de hectare se aflã, conform hãrþii anexate la dosar, pe raza administrativã a localitãþii Bicaz. Dintre acestea însã, 840 de hectare fac parte din Parcul Naþional „Ceahlãu“. Urmaºii prinþului au prezentat Comisiei Fondului Funciar Bicaz un act de proprietate din 1942, o declaraþie prin care susþin cã n-a fost înstrãinatã nici o suprafaþã de teren pînã în 1948 cînd a avut loc naþionalizarea, o hartã a moºiei Hangu, cum era intitulatã fosta proprietate, precum ºi o hartã din partea Ocolului Silvic Ceahlãu, în care sînt prezentate fostele amplasamente. „Luînd de bun actul de proprietate din 1942, comisia noastrã considerã cã petentul face obiectul Legii 247/2005 privind retrocedarea terenurilor. ÃŽn acest sens vom înainta Comisiei Judeþene avizul nostru favorabil, cu specificaþia ca retrocedarea sã se facã pe vechile amplasamente. De aici încolo totul þine de competenþa Comisiei Judeþene Neamþ a Fondului Funciar“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul oraºului Bicaz.
ÃŽn judeþ, revendicãrile cele mai valoroase aparþin moºtenitorilor familiilor Ghika ºi Sturza, contravaloarea imobilelor ºi terenurilor aferente solicitate fiind evaluate de aceºtia la cîte jumãtate de milion de dolari. Astfel, elveþianca Marie Elisabette Ghidonescu, fostã Ghika, a solicitat restituirea „în naturã“ a unui conac format din 15 camere, precum ºi contravaloarea imobilelor - transformate în hotel ºi restaurant - situate în satul Climeºti (comuna Fãurei).
Alte nume princiare care ºi-au cerut drepturile sînt urmaºii familiei Sturza. Este vorba despre prinþii Gheorghe, Eric, Mihai ºi Dimitrie Sturza, principesele Elena Sturza ºi Greta Marie Kvaal care revendicã nu mai puþin de 13 imobile, dependinþe, cabane, mori, grajduri, aflate pe teritoriul comunelor Ceahlãu, Farcaºa, Hangu, Poiana Teiului. Toate aceste imobile au fost evaluate la 500.000 de dolari, de cãtre foºtii proprietari.
La începutul lunii iulie 2005, prinþul Dimitrie Sturdza a descins la Piatra Neamþ, pentru a discuta cu ºefii Direcþiei Silvice Neamþ despre proprietãþile deþinute, cîndva, în þinutul Neamþului. Este vorba despre circa 27.000 de hectare de pãdure, situate în comunele Ceahlãu, Hangu, Poiana Teiului ºi Farcaºa. Mesajul sãu a fost cã, în mãsura în care autoritãþile române îºi vor afirma disponibilitatea în respectarea dreptului de proprietate, este deschis pentru realizarea de investiþii în zona Neamþului. Pe de altã parte, românul stabilit acum în Elveþia a afirmat cã ºi o parte a lacului de acumulare de la Bicaz este proprietatea familiei sale.
|
Autentificare
