 Loteria, reportul ºi politica
• în ultimii patru ani, frecvenþa cîºtigurilor la 6 din 49 s-a prãbuºit, contrar legilor statisticii • deºi numãrul de variante jucate a rãmas constant, cîºtigãtorii sînt de cinci ori mai rari decît în perioada 1998-2000 • prin tehnica reportului, Loteria Românã ºi-a mãrit cîºtigurile de 15 ori • poturi mari au fost „nimerite“ în preajma evenimentelor politice • Luînd la puricat arhiva tragerilor Loto 6/49 pe ultimii opt ani se observã cã la începuturile acestui joc cei care îºi încercau norocul aveau mult mai multã baftã, ei reuºind sã ghiceascã cele ºase numere norocoase aproape sãptãmînal. De exemplu, în 1998 au avut loc 51 de extrageri, dintre care jucãtorii au ghicit cele ºase numere norocoase de 40 de ori. Practic, în 1998, nu a existat lunã fãrã cîºtigãtor. Dimpotrivã, în lunile iulie, august ºi noiembrie s-a cîºtigat sãptãmînã de sãptãmînã. ÃŽn 1999, din cele 52 de extrageri s-a cîºtigat la prima categorie de 35 de ori. ªi în acest an, în lunile februarie ºi mai s-a cîºtigat sãptãmînal. ÃŽncepînd cu anul 2000, norocul jucãtorilor la 6/49 a început sã scadã brusc: au avut loc 52 de extrageri, jucãtorii reuºind sã ghiceascã doar de 14 ori combinaþia norocoasã. ÃŽn 2001, cele ºase numere norocoase au fost nimerite doar de cinci ori, de opt ori mai puþin decît în 1998. ÃŽn 2002, combinaþia norocoasã a fost ghicitã doar de ºapte ori, în 2003 – doar de ºase ori, în 2004 – doar de ºapte ori, iar în 2005 – doar de ºase ori.
Cînd e report, Loteria înregistreazã cîºtiguri fabuloase
„Bãtaia peºtelui“ la 6/49 o reprezintã prima categorie, acolo unde jucãtorii trebuie sã ghiceascã cele ºase numere extrase din urna cu cele 49 de bile. La categoriile a II-a ºi a III-a se cîºtiga de fiecare datã. Cînd cîºtigul la prima categorie este reportat, numãrul jucãtorilor din sãptãmîna urmãtoare creºte, la fel ºi cel al variantelor ºi sumelor de bani jucate. La tragerea de la Revelionul trecut, unde s-a pus la bãtaie un report de aproape cinci milioane de euro, peste douã milioane de români au jucat în jur de ºapte milioane de variante. ÃŽncasãrile Loteriei Române au fost de peste 10 milioane de euro numai în acest caz. Potrivit Regulamentului privind organizarea ºi administrarea jocurilor loto, la capitolul V, art. 23 se precizeazã cã minimum 40% din banii încasaþi intrã în conturile Loteriei, minimum 40% intrã în fondul de cîºtiguri, iar 2% merg cãtre un fond special al Loteriei. Faptul cã din 52 de extrageri pe an jucãtorii ghicesc cele ºase norocoase doar de 5-6 ori, restul cîºtigului fiind reportat, nu poate decît sã bucure conducerea Loteriei Române, cãreia îi intrã în conturi sume fabuloase.
Conducerea Loteriei, contrazisã de bilanþul contabil
Conducerea Loteriei Române a fost întrebatã cum explicã faptul cã în ultimii ani ºansele de cîºtig ale românilor la 6/49 au scãzut drastic, de opt ori, în contextul în care numãrul jucãtorilor ºi al variantelor jucate a fost mai mare în ultimii ani, cînd au fost puse în joc premii-record. „ÃŽn 1998, se jucau mai multe variante decît în 2005. Astfel ca probabilitatea de a ieºi mai des o variantã cîºtigãtoare la categoria I era mult mai mare“, a rãspuns Adrian Albu, directorul de marketing al Loteriei, care însã nu a oferit ºi cifre care sã-i susþinã afirmaþiile.
Pentru a vedea în ce mãsurã poziþia exprimatã de conducerea Loteriei se susþine, am recurs la un calcul aproximativ, luînd drept referinþã anii 1999 ºi 2004, extremele pentru care am gãsit, pe site-ul Ministerului Finanþelor, cifre privind veniturile totale ale Loteriei Române pe anul respectiv. În 1999, la un venit de 273 de miliarde de lei ºi la un preþ al variantei simple de 1.000 de lei, rezultã un numãr de 5,2 milioane de variante simple jucate, în medie, pe sãptãmînã. În anul 2004, veniturile au fost de 8.064 de miliarde, iar preþul variantei simple a fost de 30.000 de lei. Rezultã o medie de 5,17 milioane de variante simple jucate pe sãptãmînã, ceea ce contrazice afirmaþiile Loteriei.
Asistãm aºadar la o scãdere nesemnificativã a variantelor simple jucate sãptãmînal, de numai 30.000. În schimb, frecvenþa cîºtigurilor a scãzut mult mai abrupt: în 1999 s-a cîºtigat în 35 de sãptãmîni din 52, iar în 2004 doar de ºapte ori. Or, jocul a rãmas acelaºi: se extrag tot 6 bile din 49.
Combinaþia necîºtigãtoare se poate afla dinainte
Teoretic, reprezentanþii Loteriei Române pot cunoaºte dinaintea extragerii varianta la 6/49 pe care nu a jucat-o nimeni. Toate casele de joc sînt computerizate ºi se închid, în ziua tragerii, la prînz, la 13.30. Extragerea se transmite seara, la 18.50, înregistrat sau în direct. În cele cinci ore distanþã dintre cele douã momente, toate variantele jucate se pot centraliza într-un computer, cãruia apoi sã i se cearã sã gãseascã varianta pe care nu a jucat-o nimeni. Numãrul maxim de variante ce pot fi jucate la 6/49 este de 13.984.000. Recordul de variante jucate este de aproximativ ºapte milioane, adicã jumãtate, iar media, aºa cum am arãtat, puþin peste cinci milioane. Prin urmare, o distribuþie statisticã rezonabilã recomandã, în cazul unor extrageri lipsite de suspiciuni, cã minimum o treime dintre extrageri sã fie cîºtigãtoare, adicã în jur de 17 ori pe an.
Loteria ca actor politic
Nu de puþine ori, Loteria Românã a fost acuzatã ca „organizeazã“ cîºtigurile în funcþie de evenimente politice. Patentul pare a fi urmãtorul: înainte de alegeri se înregistreazã reporturi fabuloase, astfel încît oamenii sã aibã un motiv în plus sã iasã din case, iar cîºtigul este atribuit în sãptãmîna imediat urmãtoare.
În anul 2004, în varã, au avut loc alegerile locale. În duminica din 6 iunie, Loto 6/49 a pus la bãtaie o sumã ce fusese reportatã vreme de 13 sãptãmîni. Nu s-a cîºtigat la extragerea de alegeri, ci o sãptãmînã mai tîrziu, pe 13 iunie.
Pentru alegerile generale din 2004, în duminica din 28 noiembrie, Loteria Românã a fãcut mare tam-tam pe faptul ca marele cîºtig la 6/49 nu ºi-a gãsit stãpîn timp de tot 13 sãptãmîni. Potul s-a dat însã tot duminica urmãtoare, pe 5 decembrie.
Un alt episod ceþos s-a consumat pe 19 octombrie 2003, în duminica în care românii au fost chemaþi la referendumul privind schimbarea Constituþiei. Conform sondajelor comandate de PSD, românii nu aveau nici un chef sã se prezinte la vot. Se acumulase un report tot de 13 sãptãmîni, însã s-a cîºtigat pe 12 octombrie, cu exact o sãptãmînã înaintea referendumului. ÃŽn aceste condiþii, Loteria Românã a percutat exemplar ºi a organizat, într-un mod cu totul excepþional, unic în istoria instituþiei, o tragere specialã pentru care a suplimentat fondurile de cîºtig cu 38 de miliarde de lei ºi a pus la bãtaie 300 de Dacii, în cadrul tombolei naþionale „DA pentru Europa“. Aºa s-a numit ºi referendumul.
ÃŽncepînd cu anul 2001, jumãtate din profitul Loteriei Naþionale este alocat, potrivit unei hotãrîri a Guvernului Nãstase, companiei naþionale de Investiþii, pentru finanþarea programului „Sãli de sport“. Guvernul Tãriceanu aloca jumãtate din profitul Loteriei pentru Stadionul „Lia Manoliu“.
NOTÃ: Titlul aparþine redacþiei
FOTO: Pãtrãþelele verzi reprezintã datele cînd s-a cîºtigat. Se observã cã în ultimii ani cîºtigurile au scãzut dramatic
|
Autentificare
