Pietrenii în Europa
Generoasã cu publicitatea închinatã gãinãrilor care ne fac de rîs de-a lungul ºi de-a latul continentului, presa aminteºte rareori cã existã din fericire ºi numeroºi români inventivi, ingenioºi, curajoºi ºi bine intenþionaþi, puºi pe fapte mari (ºi bune) în Vest. Dacã ar avea cineva curiozitatea ºi mijloacele necesare pentru a face un recensãmînt al pietrenilor realizaþi înainte ca România sã fie admisã în Uniunea Europeanã, ar avea mari ºi bune surprize. În afarã de zecile de mii de muncitori împrãºtiaþi de la Budapesta la Lisabona ºi Dublin, în Occident lucreazã sute de medici, ingineri, informaticieni, intelectuali pietreni cu înaltã pregãtire.
Douã dintre motivele invocate de cetãþenii francezi cînd au respins Constituþia UE au fost: teama de invazia mîinii de lucru din Est ºi fuga capitalurilor cãtre noile þãri primite în Uniune. Se înºelau cu privire la posibila nãvalã a constructorilor români pe lîngã „plombierul polonez“. Ei, muncitorii români care voiau sã se mute cu munca mai cãtre apus, sînt deja aici. Iar cît despre delocalizarea capitalurilor, toate posturile de televiziune din Hexagon ºi marile ziare au fãcut o adevãratã campanie vara trecutã în jurul unui pietrean care, iatã, deschidea o întreprindere în Franþa.
Aici s-a votat o lege prin care antreprenorii de locuinþe sînt obligaþi sã foloseascã lemnul la cel puþin 25% din materialele de construcþie ale unei case. Începînd din zonele muntoase, tot mai numeroºi sînt amatorii de case durate numai din lemn.
Pietreanul de care fãceam vorbire mai înainte a construit o fabricã în apropiere de codrii de rãºinoase din Morvan, pentru producerea acestor case, în unitatea respectivã, inauguratã de curînd, lucrînd ca specialiºti mai mulþi români, ingineri ºi muncitori. Surprinse de acest tip de delocalizare, în sens invers, adicã de la est spre vest, mai ales cã deocamdatã avem de a face cu un unicat, presa ºi televiziunea îi acordã în continuare o atenþie deosebitã.
ªi acum ºtirea de ultimã orã: ÃŽn timp ce la noi, la Piatra, atenþia generalã este atrasã, pe bunã ºi sfîntã dreptate, de filmãrile maestrului Copolla, postul de televiziune „France 3“ a trimis o echipã la Piatra Neamþ ºi la Izvoare, în zilele de 17-20 ianuarie, pentru a realiza un reportaj despre locul de baºtinã al inginerului pietrean care a realizat prima delocalizare (citeºte „prima fabricã de case construitã du un român în Franþa“) de acest tip.
FOTO: Imagine din prima fabricã de case fãcutã în Franþa de un român, pietreanul Horaþiu Pristavu
|