ViaĂža la -20 de grade

• ca sĂŁ reziste gerului, tonetarii din faĂža GĂŁrii Piatra NeamĂž se ĂŽncĂŁlzesc ziua la focul pe care-l fac ĂŽntr-un bidonaÂş de tablĂŁ spart • frigul a lĂŁsat PiaĂža CentralĂŁ fĂŁrĂŁ comercianĂži •

Gerul a nĂŁvĂŁlit timid peste judeĂž. SĂŽmbĂŁtĂŁ Âşi apoi duminicĂŁ de pe la prĂŽnz. La Piatra NeamĂž, luni s-au ĂŽnregistrat -22 de grade Celsius, marĂži - 20. De atĂŽta frig, pietrenii s-au baricadat ĂŽn casĂŁ. Au deschis centralele termice, au aprins aragazele, au pus ĂŽn prizĂŁ calorifele, au ĂŽncĂŁrcat sobele cu lemne, doar-doar vor reuÂşi sĂŁ uite de gerul cumplit de afarĂŁ. AlĂžii, Âşi nu puĂžini, sĂŽnt nevoiĂži sĂŁ-l ĂŽnfrunte sub cerul liber. SĂŽnt tonetarii, oameni care-Âşi cĂŽÂştigĂŁ pĂŽinea din vĂŽnzĂŁrile de zi cu zi.

Focul din faĂža GĂŁrii Piatra NeamĂž
DouĂŁ zile cumplite au trecut deja. Ieri dimineaÞã, un ger de crapau pietrele ĂŽn tĂŽrgul Pietrei. În faĂža gĂŁrii, primii tonetari ĂŽÂşi ĂŽncep „serviciul“. AÂşeazĂŁ mĂŁrfurile pe tarabe, apoi aprind focul ĂŽntr-un bidon de tablĂŁ. CĂŽt timp stau sĂŁ vĂŽndĂŁ, toĂži tonetarii din zonĂŁ vin, pe rĂŽnd, sĂŁ-Âşi ĂŽncĂŁlzeascĂŁ la flacĂŁrĂŁ mĂŽinile degerate de frig. „Cel tĂŽrziu pe la 6.30, aprindem focul, sĂŁ ne ĂŽncĂŁlzim. Punem lemnele pe care le gĂŁsim prin preajmĂŁ, dar Âşi lemnele pe care ni le aduc oamenii care ne cunosc. Numai aÂşa putem rezista la frigul ĂŁsta“, ne-a spus Constantin Pughineanu. Omul a avut o firmĂŁ, a avut maÂşini, a fĂŁcut transport. Nimic n-a mers. Acum vinde covrigi ĂŽn faĂža GĂŁrii Piatra NeamĂž, zi de zi, de la 6 dimineaĂža pĂŽnĂŁ pe la 4, 5 seara, pentru 7-8 milioane pe lunĂŁ, cĂŽt sĂŁ-Âşi ĂžinĂŁ zilele el Âşi copiii lui. Îl mai ajutĂŁ soĂžia, muncitoare la CFR MarfĂŁ. E greu sĂŁ stai ĂŽn stradĂŁ, ĂŽn frig, atĂŽta timp. De cĂŽnd cu gerul ĂŁsta, ceilalĂži tonetari stau mai puĂžin. VĂŽnzĂŁtoarea de la ziare vine pe la 8 Âşi stĂŁ atĂŽt cĂŽt poate rezista frigului, adicĂŁ pĂŽnĂŁ pe la 1, 2 dupĂŁ-amiazĂŁ. Oricum, vĂŽnzĂŁrile au scĂŁzut la jumĂŁtate. Oamenii, dacĂŁ-i frig, nu se mai opresc sĂŁ cumpere ziare. ÂŞi vĂŽnzĂŁtoarea de la toneta cu dulciuri are program scurt: de la 9.00 pĂŽnĂŁ la 12.00. „E foarte frig Âşi lucrĂŁm mai puĂžin. Vin Âşefii, ne aduc ceai fierbinte, ĂŽnsĂŁ ne e foarte greu sĂŁ rezistĂŁm. Doar cĂŁ n-avem de ales: trebuie sĂŁ muncim, sĂŁ ne cĂŽÂştigĂŁm existenĂža. SperĂŁm sĂŁ fie mai bine“, ne-a spus Mihaela Zargiu, o vĂŽnzĂŁtoare tĂŽnĂŁrĂŁ, slĂŁbuÞã.

PiaĂža CentralĂŁ - pustiitĂŁ de frig
Vremea rea a alungat ºi comercianþii din Piaþa Centralã. Hala, la prînz, era aproape pustie - doar trei-patru tonete ocupate. În spatele lor, cu cãciuli trase pe ochi, cu fulare, haine groase ºi pãturi puse la ºale, cîþiva vînzãtori vineþi de frig.
„SĂŽntem din BĂŁlÞãteÂşti Âşi stĂŁm de la 7 dimineaĂža pĂŽnĂŁ pe la 3-4 dupĂŁ-amiazĂŁ, sĂŁ vindem mere Âşi pere. VĂŽnzĂŁrile merg rĂŁu, pentru cĂŁ lumea nu iese din casĂŁ. Noi am venit de nevoie. Am lĂŁsat copilul singur acasĂŁ - nici la grĂŁdiniÞã nu l-am trimis, cĂŁ e foarte frig - Âşi ĂŽncercĂŁm sĂŁ vindem ceva, sĂŁ scoatem un ban. Asta-i soarta noastrĂŁ ĂŽn ziua de azi - nu ne ajutĂŁ nimeni cu nimic“, s-a plĂŽns o tĂŽnĂŁrĂŁ mĂŁmicĂŁ, Gabriela DochiĂža. Mai departe, raionul de lactate. ÂŞi aici e pustiu. Doar cĂŽĂživa vĂŽnzĂŁtori ĂŽngheĂžaĂži de frig, ĂŽncercĂŽnd sĂŁ-Âşi vĂŽndĂŁ mĂŁrfurile la fel de ĂŽngheĂžate. „Am lapte, brĂŽnzĂŁ Âşi smĂŽntĂŽnĂŁ. Au ĂŽngheĂžat toate, cĂŁ e frig. Noi sĂŽntem ĂŽmbrĂŁcaĂži foarte bine, dar nici aÂşa nu putem rezista frigului. StĂŁm de la 8 dimineaĂža pĂŽnĂŁ pe la 4 dupĂŁ-amiazĂŁ, dar stĂŁm degeaba, vĂŽnzĂŁrile sĂŽnt foarte slabe. Nu-s bani, pensiile, salariile sĂŽnt mici, nimic nu se vinde. Nu Âştiu ce-o sĂŁ facem“, a spus Iacob Octav, venit din CrĂŁcĂŁoani. Pustiu Âşi ĂŽn faĂža Magazinului „Unic“. Doar trei tarabe cu flori ĂŽncĂŁlzite la spirtierĂŁ. VĂŽnzĂŁtorii cĂŁutau sĂŁ ĂŽmbie trecĂŁtorii. Degeaba. „Stau de la 8 dimineaĂža Âşi pĂŽnĂŁ seara la 6, ĂŽn fiecare zi. E foarte frig - rezistĂŁm cĂŁ ne aduce patroana ceai Âşi mĂŽncare caldĂŁ la prĂŽnz. VĂŽnzare, ĂŽnsĂŁ, nu prea avem. Luni am vĂŽndut de 850 de mii, astĂŁzi - doar 500. Florile le ĂŽncĂŁlzim la spirtierĂŁ, ca sĂŁ nu ĂŽngheĂže. Care ĂŽngheaÞã, le aruncĂŁm“, a declarat Elena Iamandi, una din vĂŽnzĂŁtoarele de flori.
Din cauza gerului cumplit care a cuprins România În ultimele zile sute de oameni au ajuns la spital suferind de hipotermie ºi degerãturi. AlÞii au murit, vreo cinci numai În NeamÞ. VÎnzãtorii din stradã, Însã, stau ºi ÎngheaÞã. De nevoie. Asta le e pÎinea.