 Pod de gheaþã de 6,6 km pe Bistriþa
• gheþurile au început sã formeze un nou pod de gheaþã pe cursul superior al rîului Bistriþa • aglomerarea creºte continuu din cauza zaiului care curge pe 80% din suprafaþa apei • grosimea gheþarilor este ºi de 2 metri • Cetãþenii din localitãþile situate pe cursul superior al Bistriþei din judeþul Neamþ, Borca, Farcaºa ºi Poiana Teiului, nu au liniºte nici în acest an. Pe cursul rîului s-a format, începînd de sãptãmîna trecutã, la fel ca ºi în anii trecuþi, un pod de gheaþã care ieri ajunsese la 6,6 kilometri. ªi care este în continuã creºtere. Cauza principalã a formãrii gheþurilor este scãderea bruscã a temperaturii, care au ajuns ºi pînã la -25 de grade Celsius. Aºa se face cã zaiul (amestec de apã ºi gheaþã) începe sã acopere suprafaþa liberã a rîului Bistriþa.
Din datele primite de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor (SGA) Neamþ reiese cã, ieri, la orele 13, aglomerãrile de gheaþã, pornind de la coada lacului Izvorul Muntelui ºi pînã dupã podul de la Ruseni era de 6,6 kilometri, iar specialiºtii de la instituþia amintitã estimau cã astãzi s-ar putea ajunge pînã la 8 kilometri lungime. Informarea primitã în urma observaþiilor efectuate de la faþa locului aratã cã pe sectorul cuprins între coada lacului ºi barajul de la Topoliceni, gheþarii au ajuns sã aibã grosimi cuprinse între unul pînã la doi metri. Mai sus pe rîu, în amonte de podul de la Ruseni, Bistriþa este acoperitã de aglomerãri de zai cu grosimi cuprinse între 20 ºi 50 de centimetri, iar dupã aceastã zonã, spre Borca, Bistriþa curge liberã pe canalul dezgheþat ce are lãrgimea de 2 pînã la 20 de metri, iar gheaþa depusã pe maluri are grosimi cuprinse între 20 de centimetri ºi un metru. „Dacã temperaturile vor fi la fel de scãzute ºi în zilele urmãtoare situaþia se va înrãutãþi. Spun asta pentru cã am fost la faþa locului ºi am observat cã din amonte, dinspre Suceava, curge zai pe o suprafaþã de 70-80% din cea a Bistriþei. Dupã podul de la Ruseni s-au format deja aglomerãri care vor creºte în lungime cît ºi în grosime“, a declarat inginerul Stelian Mihãilã de la SGA Neamþ. Pentru zilele urmãtoare temperaturile în zonele respective se anunþã foarte scãzute noaptea ºi dimineaþa, cînd vor atinge ºi -20 de grade Celsius.
Cauza inundaþiilor în toiul iernii în comunele amintite se datoreazã intervenþiei omului în echilibrul naturii. Lucrãrile hidroenergetice de amenajare a Bistriþei, în zona Poiana Teiului - Borca, începute în 1989, nu s-au finalizat nici acum, pentru acest lucru fiind necesar alocarea a peste 3.000 miliarde de lei. Cîteva din nenorocirile provocate de inundaþii sînt edificatoare despre spaima ce le este datã sã fie trãitã în fiecare an localnicilor. Pe 1 ianuarie 2003, în jurul orei douã, gheþarii de pe rîul Bistriþa s-au revãrsat peste comunele Farcaºa ºi Poiana Teiului, sute de gospodãrii fiind afectate. Trei tineri, dintr-un grup de ºapte persoane care petreceau Revelionul într-o cabanã, au decedat înecaþi ºi striviþi sub tone de gheaþã.
În 2004, pe 26 ianuarie, Bistriþa a ieºit din nou din matcã, spre disperarea oamenilor din Farcaºa. În mai puþin de 20 de minute, nouã gospodãrii, zeci de acareturi ºi hectare de curþi ºi grãdini au fost inundate, în acelaºi loc ca ºi pe 1 ianuarie 2003.
|
Autentificare
