 „Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã funcþie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu instituþii care gestioneazã bani publici“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamþ ªerban Strãtilã Reporter: Care este opinia dumneavoastrã în recenta disputã referitoare la politicienii afaceriºti: este de preferat ca politicienii sã nu mai aibã nici o legãturã cu afacerile pe perioada mandatului sau sã fie lãsaþi sã facã afaceri, dar sã fie controlaþi la sînge pentru ca sã nu se foloseascã de funcþie pentru a obþine avantaje?
ªerban Strãtilã: Constituþia României garanteazã fiecãrei persoane dreptul la liberã iniþiativã, de aceea cred cã orice demnitar, politician sau funcþionar public are dreptul de a fi acþionar sau asociat într-o societate comercialã. Problema cea mai mare este aceea a conflictului de interese ºi, de aceea, ar trebui sã existe reglementãri mai clare în privinþa domeniilor de activitate permise celor aflaþi în diverse funcþii. Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã funcþie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu instituþii care gestioneazã bani publici. Din pãcate, sînt mediatizate numai cazurile de îmbogãþire pe cãi dubioase, iar întreprinzãtorii care ºi-au construit de la zero o afacere onestã ºi fãrã a beneficia de contracte grase pe bani publici sînt mai curînd hãrþuiþi de birocraþie decît apreciaþi de societate. Mie mi se pare stupid sã nu mi se permitã sã fiu administrator la propria firmã care nu deruleazã nici un contract cu statul, în timp ce domnul senator Iorgovan poate pleda pe bani grei pentru toþi infractorii de drept comun, iar funcþionari din ministere sau soþii de demnitari cîºtigã sute de milioane anual semnînd prezenþa la consilii de administraþie ale societãþilor ºi regiilor de stat. Totodatã, consider cã nu este moral ca, fiind într-o demnitate foarte importantã, sã participi la achiziþia unor pachete de acþiuni la societãþi de stat. Aþi vãzut la ce a dus aceastã practicã a PSD în judeþul Neamþ, unde numeroase societãþi au fost „îngropate“ de membri marcanþi ai fostului partid de guvernãmînt.
Rep.: Cum comentaþi faptul cã telefonul lui Dinu Patriciu a fost ascultat din 2003. Ca om de afaceri, credeþi cã telefonul dumneavoastrã a fost ascultat?
ª.S.: Dacã ascultarea s-a fãcut în baza unui mandat emis de procuror, aºa cum cere legea, nu ar fi nici o problemã. Dacã telefonul sãu a fost ascultat pentru cã era patronul unei companii foarte mari, care derula afaceri ºi peste graniþã ºi reprezenta o problemã atît politic (ca membru marcant al opoziþiei), cît ºi economic, atunci nu este deloc în regulã. Vã amintesc cã sînt ºi alþi oameni de afaceri care au activat sau activeazã în domeniul petrolului, iar unii dintre ei, cum e domnul Ovidiu Tender, de exemplu, avea sprijin consistent de la fostul preºedinte Iliescu ºi chiar de la ºefi ai serviciilor secrete. Din pãcate, în România nici mãcar nu mai este un lucru surprinzãtor sã afli cã telefonul îþi este ascultat. Avem în serviciile secrete oameni cu mentalitate kaghebistã ºi, din pãcate, sînt ºi oameni politici cu aceeaºi meteahnã, care se folosesc de aceste înregistrãri.
Poate cã ºi telefonul meu a fost sau este ascultat. Problema celor care eventual s-ar putea ocupa cu acest lucru ar fi cã nu prea au ce folosi din aceste înregistrãri. Eu n-am afaceri mari, nu fac jocuri politice ºi, în consecinþã, nu reprezint o atracþie pentru ei. Singurul lucru care mã intereseazã este sã fac legi utile populaþiei, în Parlament. Iar aceastã preocupare este plictisitoare pentru ei.
„ÃŽn contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia þãrii noastre în acest domeniu“
Rep.: Sînt motive sã ne îngrijoreze gerul din perspectiva întreruperii furnizãrii de gaz metan?
ª.S: Din fericire furnizarea gazului metan n-a fost întreruptã, decît la unii mari consumatori. Cred cã din acest punct de vedere ministerul de resort ºi, în general, autoritãþile s-au descurcat destul de bine, cu toate cã s-a produs ºi o scãdere a presiunii la gazele din import. În privinþa gazelor trebuie sã vedem ºi cît vom plãti pentru ele, fiindcã eu încã nu sînt complet edificat. Oricum, în contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia þãrii noastre în acest domeniu ºi fie informatã cît mai complet opinia publicã. Din 2007, nu vor mai fi subvenþii la încãlzire si vor trebui gãsite soluþii urgente pentru modernizarea instalaþiilor de producere ºi distribuþie a agentului termic. Cel puþin în Piatra -Neamþ s-au identificat aceste soluþii ºi, în cursul anului acesta, vor fi ºi implementate.
Rep.: Au apãrut acuze referitoare la privatizarea ARO. Cît vom mai continua sã auzim cã privatizarile fãcute scîrþie sau chiar sînt pe lîngã lege?
ª.S: Din pãcate, probabil vom mai auzi, pentru cã în România multe privatizãri s-au fãcut pe criterii care n-au nici o legãturã cu legea. În general, nu s-a urmãrit decît cãpãtuiala unora, care nici mãcar n-au fost interesaþi de un profit pe termen lung, în condiþii de management corect. Ei au vrut doar sã se îmbogãþeascã repede, iar de soarta societãþilor pe care le-au achiziþionat sau a oamenilor care lucrau acolo, evident cã nu le-a mai pãsat. Aºa am ajuns sã avem o mare parte din uzinele româneºti distruse. ªi aici putem gãsi vinovaþii destul de uºor, dacã examinãm niºte averi crescute peste noapte, din salarii de bugetari. Credeþi cã oameni ca Dan Ioan Popescu sau Adrian Nãstase (ºi ca ei mai sînt ºi alþii) se puteau îmbogãþi doar din salariul de ministru, ori de profesor universitar? PSD n-a fãcut privatizãrile din dorinþa de a revitaliza ceea ce vindea, ci pentru alte motive, sugerate de consistenþa anumitor conturi din þarã sau strãinãtate. ªi urmãrile se vãd ºi sînt resimþite de omul de rînd ºi de întreprinzãtorii cinstiþi, care de ani de zile plãtesc note de platã care nu le aparþin.
Poate ºi mai dãunãtor este faptul cã prin aceste contracte încheiate cu aºa-ziºi „investitori strategici“ s-a compromis însãºi noþiunea de privatizare, inducîndu-se opiniei publice ideea greºitã cã oamenii de afaceri sînt numai niºte profitori ai noilor realitãþi economice. Cred cã, dacã s-ar face luminã în marile eºecuri din privatizare ºi am vedea demnitari ºi funcþionari condamnaþi pentru faptele de naturã penalã comise, oamenii simpli ar putea face diferenþa între adevãraþii oameni de afaceri ºi ultra-mediatizaþii miliardari „de carton“ care sfideazã bunul-simþ ºi minima eticã comercialã.
|
Autentificare
