Românii „se bat“ pe tot mai puþine locuri de muncã
Criza locurilor de muncã ºi condiþiile precare în care sînt nevoiþi sã lucreze românii au fost analizate, recent, în cadrul Forumului Economic Mondial, desfãºurat în Elveþia. Dar nu de cãtre oficialitãþi române, ci de cãtre însuºi directorul general al Biroului Internaþional al Muncii, Juan Somavia, care a atras atenþia României asupra crizei fãrã precedent existente în domeniul muncii. Un punct de vedere împãrtãºit de numeroºi lideri de opinie nemþeni.
„Procesul de restructurare a economiei româneºti, derulat în perioada post-decembristã, a avut ca efect pe piaþa forþei de muncã diminuarea continuã a numãrului de locuri de muncã. Cifrele sînt edificatoare - dacã în 1990 erau 8.156.000 de salariaþi în economia României, astãzi au mai rãmas doar 4.537.000. Mai grav este cã, în industrie, din 3.846.000 de salariaþi în 1990, astãzi mai sînt 1.671.000. S-a spus cã închiderea unor întreprinderi ºi reducerile de personal din altele s-au fãcut pentru cã erau locuri de muncã nerentabile. Dar este mai rentabil sã se caute modalitãþi de a-i transforma pe aceºti oameni în întreþinuþi ai societãþii? România s-a transformat încet, dar sigur, într-o piaþã de desfacere a produselor occidentale, multe din unitãþile noastre fiind închise pentru a face loc produselor lor. Situaþia locurilor ºi a condiþiilor de muncã s-a agravat constant în ultimii ani, generînd dezechilibru ºi insecuritate socialã“, a subliniat Constantin Baroi, viceliderul Sindicatului Liber din ÃŽnvãþãmînt.
Fireºte, la nivelul judeþului, criza locurilor de muncã nu se vede atît de bine ca în Elveþia. La începutul anului 2006, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Neamþ figurau 11.875 de persoane în cãutarea unui loc de muncã, rata ºomajului la nivelul judeþului fiind de numai 5,5%. Pe parcursul anului, gradul de ocupare a forþei de muncã ar urma sã creascã prin acþiuni întreprinse de AJOFM, cum ar fi bursele locurilor de muncã, mãsurile active de ocupare a forþei de muncã ºi combatere a ºomajului, º.a. Dar pentru creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã s-ar impune o strategie de dezvoltare economicã pe termen mediu ºi lung ºi un program masiv de investiþii. Oficialitãþile, însã, nu au elaborat nici pînã în prezent o astfel de strategie.
|