 Reacþii nemþene la reforma din sãnãtate
Recenta repunere în drepturi a doctorului Sorin Oprescu, rãbufnirea lui Bãsescu în legãturã cu încãlcarea legilor de cãtre ministrul Nicolãescu, dar ºi numeroasele critici din partea unor politicieni strãini dovedesc, dacã mai era nevoie, cît de fragil, imperfect, neconstituþional, antisocial ºi antieuropean este pachetul de legi din sãnãtate.
Într-o declaraþie anterioarã, bazatã pe argumente ale specialiºtilor din domeniu, îmi exprimam nedumerirea faþã de aceste prevederi normative care sînt departe de a soluþiona problemele din sistemul sanitar românesc. La imperfecþiunile deja semnalate, voi adãuga cîteva contra-argumente venite din partea medicilor nemþeni care protesteazã vehement împotriva acestor inovaþii absolut aberante.
Referindu-se la caracterul antisocial al legilor lui Nicolaescu se semnaleazã deficienþe, precum: extinderea bazei de impozitare la persoanele cu venituri insuficiente, respectiv agricultorii ºi pensionarii, coplata serviciilor medicale, pachetul minim de servicii redus la cote derizorii, noua listã de medicamente gratuite ºi compensate, care întîrzie sã aparã, pachetul de servicii pentru care asiguraþii au plãtit contribuþia de 6,5% ºi care nu include gratuitãþi la analize scumpe ori la operaþii mai speciale. De asemenea, cadrele medicale din Neamþ semnaleazã unele prevederi ilegale ºi neconstituþionale care vizeazã lipsa transparenþei decizionale, recentralizarea sistemului sanitar ºi subordonarea faþã de factorul politic. Prin acest proiect se desfiinþeazã consiliile de administraþie din spitale, iar ministrul este singurul care numeºte ºi destituie directorii, în condiþiile în care Ministerul Sãnãtãþii nu mai este proprietarul unitãþilor spitaliceºti, aflate în subordinea comunitãþilor locale. Deci, prin noua formã a legii se încalcã dreptul la proprietate, lucru absolut neconstituþional, dar ºi în contradicþie cu doctrina liberalã a ministrului-contabil.
Proiectul de lege stabileºte unele incompatibilitãþi menite sã deprofesionalizeze organele de conducere ale unitãþilor sanitare. Directorii, dar ºi ºefii de secþie nu mai pot avea altã funcþie publicã sau privatã ºi nici nu mai pot face parte din cadrul structurilor profesionale ori ºtiinþifice, încãlcîndu-se astfel dreptul la muncã, prevãzut în Constituþie. De ce, totuºi, medicilor care ocupã funcþii publice în Ministerul Sãnãtãþii ori la Casa Naþionalã de Asigurãri le este permis sã desfãºoare activitãþi medicale în timpul liber ºi le sînt aplicabile dispoziþiile din Codul Muncii privind cumulul de funcþii?
„Cer respingerea aprobãrii legilor sãnãtãþii prin asumarea rãspunderii guvernamentale ºi dezbaterea lor în Parlament“
Alte critici ºi reproºuri se referã la urmãtoarele aspecte: numirea pe criterii politice a preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate de cãtre Primul-Ministru, la propunerea ministrului sãnãtãþii; încãlcarea principiului autonomiei corpurilor profesionale ºi a comunitãþilor locale; acordarea de privilegii persoanelor cu statut de demnitar ºi a celor din minister care primesc asistenþã medicalã în unitãþi sanitare nominalizate prin ordinul ministrului sãnãtãþii; lipsa negocierilor în cazul contractului-cadru ºi al normelor de aplicare cu reprezentanþii corpurilor profesionale; în situaþia în care bugetul Casei Naþionale de Sãnãtate nu este aprobat de cãtre Adunarea Generalã - aºa cum ar fi normal ºi logic - ci de cãtre Parlament, la propunerea Guvernului, autonomia Casei este una pur declarativã; privarea de atribuþii decizionale a Consiliului de Administraþie ºi mai ales a organului suprem care este Adunarea Generalã; interdicþia ca medicii care au rude în cadrul Comisiei Naþionale de Acreditare a Spitalelor sã-ºi poatã înfiinþa cabinete medicale, chiar dacã acestea nu sînt acreditate de cãtre respectiva comisie; încãlcarea dreptului la viaþa intimã ºi privatã a ºefilor de secþie care sînt obligaþi sã publice pe site-ul spitalului lista rudelor pînã la gradul IV; excluderea, prin noul sistem de incompatibilitãþi, a profesioniºtilor de la funcþia de ºef de secþie, principalul responsabil de calitatea actului medical ºi de coordonarea activitãþii din secþia pe care o conduce; ignorarea dreptului la libera asociere, prevãzut în Constituþie, prin interdicþia de a face parte din orice structurã asociativã, profesionalã ori ºtiinþificã.
În condiþiile în care în Europa se vorbeºte tot mai mult despre o descentralizare masivã în toate domeniile, centralizarea excesivã a deciziei, aflatã la dispoziþia ministrului sãnãtãþii, cît ºi înlocuirea directorilor de spitale de profesie medici cu manageri-nemedici, dar ºi sfidarea cu neruºinare a specialiºtilor de mare valoare ori încãlcarea autonomiei unitãþilor spitaliceºti ºi abordarea strict financiarã a actului medical - toate acestea sînt prevederi în contradicþie cu practica europeanã ºi care pericliteazã integrarea României în structurile europene.
Însã, principala consecinþã a acestor reglementãri amatoriste este legatã de încãlcarea dreptului de îngrijire a cetãþenilor nevoiaºi, bãtrîni ºi bolnavi, care nu se regãsesc deloc în cele peste 200 de pagini ale acestui pachet legislativ.
De aceea, în numele colegilor din Partidul Social Democrat, cer respingerea aprobãrii legilor sãnãtãþii prin asumarea rãspunderii guvernamentale ºi dezbaterea lor în Parlament, cu atît mai mult cu cît odatã prezentate ºi aprobate prin aceastã procedurã, respectivele legi nu mai pot suporta nici o modificare.
|
Autentificare
