Cruciada“ caricaturilor : Musulmanii nemþeni despre rãzboiul caricaturilor
• „noi, musulmanii, avem respect faþã de Isus ºi Moise parcã mai mult decît au chiar unii creºtini“, „nu ºtiu dacã nouã, creºtinilor, ne-ar conveni ca sã facã cineva o caricaturã cu Sfînta Maria îmbrãcatã cu fustã scurtã“, „publicarea caricaturilor fie este o prostie pornitã de la danezul respectiv, fie este un plan care vizeazã aspecte ce þin de petrol, de politicã“, sînt cîteva din opiniile celor intervievaþi de Monitorul • musulmanii din Neamþ condamnã la unison publicarea caricaturilor care îl au ca subiect pe Profetul Mahomed • ei nu sînt de acord nici cu rãspunsul extrem de violent izbucnit în lumea arabã • Toleranþa este ceea ce au uitat „eroii“ în aºa-zisul „rãzboi al caricaturilor“. Dupã ce un ziar danez, urmat apoi de altele din mai multe þãri europene ºi din Iordania, a publicat, în 2005, mai multe caricaturi avîndu-l ca personaj principal pe Profetul Mahomed, reprezentat chiar ca terorist, au urmat proteste incendiare în lumea musulmanã. Iar musulmanii au fost din nou etichetaþi ca fanatici. Ei îºi justificã reacþia prin aceea cã a fost lezatã valoarea supremã a religiei lor, iar ziarele care au publicat caricaturile se apãrã fãcînd apel la libertatea de expresie. Numai cã este o accepþiune dusã la extrem, care practic îþi dã voie sã publici orice. Aºadar un rãzboi care opune o valoare spiritualã uneia democratice. Cel puþin la suprafaþã. Pentru cã o întrebare se naºte legitim: Oare, ºtiut fiind fanatismul religios al musulmanilor, cei care au luat hotãrîrea de a face publice caricaturile nu au prevãzut deloc amploarea rãspunsului? Pare puþin probabil. Iar de aici pînã la a te gîndi la o provocare nu e decît un pas. Oricum, noi creºtinii ºtim mai bine decît oricine unde pot duce cruciadele. De orice fel.
Dupã ce un sãptãmînal din Roman a preluat caricaturile, am încercat sã aflãm care este opinia cîtorva persoane de confesiune musulmã din Neamþ despre cele întîmplate. Aceºtia au condamnat publicarea imaginilor cu Mahomed, pe un motiv uman, sufletesc: nu se cade sã ataci anumite valori sau, altfel spus, sînt valori de care nouã, muritorilor, nu ne este permis sã ne batem joc, indiferent de religie, au spus ei. Condamnatã a fost ºi replica extrem de violentã. Oricum, un lucru este cert: cînd zgîndãri un cuib de viespi, n-ai cum sã scapi nevãtãmat.
„Noi, musulmanii, avem respect faþã de Isus ºi Moise parcã mai mult decît au chiar unii creºtini. Noi nu ne permitem sã facem despre ei comedii, cum au vãzut cã au fãcut unii creºtini despre Isus, mã refer la recenta piesã de teatru, ori despre Moise, mã refer la un film ce avea ca subiect modul în care a despãrþit el apele. Revenind la ceea ce s-a întîmplat cu caricaturile, noi nu permitem astfel de lucruri, indiferent cine le face. Nu avem dreptul sã ne atingem de astfel de valori. Iar toþi, indiferent de religie, credem într-o forþã supremã, care este aceeaºi, dar fiecare o numeºte cum vrea, Dumnezeu, Alah sau altfel, dupã cum scrie în Biblie, în Coran sau în Thora. Iar de aceste valori nu trebuie sã ne atingem. Cît priveºte reacþia musulmanilor, ea este fireascã, dar necontrolatã. (...) ªi vreau sã vã mai spun ceva: caricaturile au fost publicate în 2005 ºi de atunci ar fi avut timp sã-ºi cearã scuze, dar n-au fãcut-o. Acest lucru dovedeºte cã sînt inculþi, chiar dacã sînt occidentali“, a declarat Mohamed Awad, doctor la Serviciul de Ambulanþã Bicaz.
Doctorul Abdalla Abu-Alika, medic primar ortoped, în cadrul Spitalului Roman, de origine iordanianã, a refuzat sã facã prea multe comentarii vizavi de caricaturile publicate în presa europeanã. „Nu comentez ºi nu sînt de-acord, nici cu unii, nici cu ceilalþi. Nici cu cei care au fãcut acele caricaturi, nici cu cei care au rãspuns prin manifestãri violente“, a precizat medicul Abdalla Abu-Alika, de la Spitalul Roman.
„Sînt arab, nãscut în Siria, dar am devenit creºtin ortodox. Din pãcate, n-am vãzut caricaturile, dar, din ce am auzit, par mizerabile. Nu ºtiu dacã nouã, ca ºi creºtini, ne-ar conveni ca cineva sã ne facã, de exemplu, o caricaturã cu Sfînta Maria îmbrãcatã cu fustã scurtã ºi sã meargã pe trotuar. Vã convine aºa? N-am nici o treabã cu musulmanii, dar nu mi se par corecte caricaturile publicate în ziare. Bine, ºi reacþia musulmanilor a fost exageratã, dar, dupã concepþia lor, dupã cum au înþeles ºi au procedat, fiecare suportã acum greºelile“, a declarat Ibrahim Bitar, patronul firmei romaºcane „Bitar Constimpex“.
O ipotezã interesantã a fost formulatã de ªeyhmus Muftuoglu, patron al societãþii Redwood Company, din Piatra Neamþ, care s-a întrebat dacã apariþia caricaturilor nu ar putea fi cumva ºi un plan cu mizã politicã ºi comercialã, pus la cale de America ºi pus în aplicare de Europa. Aceasta dacã nu a fost doar o „prostie“ pornitã din capul publicistului danez. „Eu consider cã atît europenii, cei care au publicat caricaturile, ºi musulmanii, care au rãspuns violent, au greºit. Vreau sã vã spun cã democraþia are o limitã, iar nouã, musulmanilor, nu ne permite religia sã ne batem joc de nici un profet, fie Mahomed, Isus sau Abraham. Pe de altã parte, credinþa este o problemã a fiecãruia ºi trebuie respectatã, iar politica este o altã problemã, iar acestea douã nu trebuie amestecate. Eu mai zic cã publicarea caricaturilor fie este o prostie pornitã de la danezul respectiv, fie este un plan care vizeazã, eu ºtiu, aspecte ce þin de petrol, de politicã“, a declarat ªeyhmus Muftuoglu, care este originar dintr-un oraº din sud-estul Turciei unde, a mai spus el, musulmanii ºi creºtinii convieþuiesc fãrã nici un fel de probleme.
Mehdi Tabesh, un cunoscut afacerist din Piatra Neamþ a afirmat cã o caricaturã se poate face, o glumã de asemenea, dar nu pe teme religioase, mai ales cã la mijloc sînt milioane de musulmani: „Se poate face o glumã, o caricaturã, dar nu pe teme religioase. Cred cã fiecare are o opinie pe care ºi-o poate exprima. O caricaturã ateistã nu deranjeazã pe nimeni. Poþi sã faci caricaturã cu oricine, cu mine sau cu altul, dar în nici un caz pe teme religioase. Ceea ce s-a întîmplat nu mi s-a adresat mie sau unui grup mai mare sau mai mic, ci caricatura s-a îndreptat împotriva a milioane de oameni. Rãspunsul prin violenþã nu înseamnã nimic, nu are sens. Toatã lumea are o pãrere despre orice. Lumea musulmanã crede ca aºa e bine, lumea creºtinã citeºte Biblia ºi crede cã la ei e bine ºi tot aºa. Violenþele ºi scandalul îl fac pentru ei. Mai bine tãceau ºi-i lãsau în pace, nu trebuia sã le rãspundã“.
Dincolo de vorbe, de opinii, rãmîn faptele. Agresori ºi victime într-un rãzboi pe care nu l-au pornit ei. A meritat ducerea la limitã a libertãþii de exprimare acest preþ? Vom vedea, dar cert este cã o ºi mai mare prãpastie s-a cãscat între europeni ºi lumea arabã. Lumi care se exprimã pe coordonate existenþiale total diferite. Se pare ireconciliabile.
|
Autentificare
