 Îndrãgostiþi de Cucuteni
• „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ a atras aproape 4.000 de turiºti români ºi strãini • strãinii rãmîn îndrãgostiþi de piesele de artã Cucuteni • „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ a fost inclus în circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucureºti • „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“, unicat în Europa, a atras aproape 4.000 de vizitatori, atît din þarã, cît ºi din strãinãtate. El este amenajat în corpul B al Muzeului de Istorie ºi Arheologie Piatra Neamþ, cu sediul în str. ªtefan cel Mare nr. 3 (fosta filialã Neamþ a Bãncii Naþionale a României), cuprinde douã sãli (parter ºi primul nivel), ºi prezintã în jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naþional. Sala de la parter expune artã decorativã aplicatã pe vase, iar cea de la etaj prezintã artã figurativã - plasticã antropomorfã ºi zoomorfã, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni. „Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni“ (foto) a fost inaugurat în vara anului trecut.
„Pot sã spun cã muzeul a fost apreciat de toþi vizitatorii care i-au trecut pragul - am primit numeroase felicitãri de la cei care l-au vizitat. Mulþi dintre vizitatorii români spun cã n-au ºtiut, pînã în momentul respectiv, cã existã asemenea valori în judeþul Neamþ, iar turiºtii care vin din strãinãtate rãmîn îndrãgostiþi de exponatele prezentate. Ceea ce este mai important este cã «Muzeul de artã eneoliticã Cucuteni» a fost inclus în circuitele turistice ale mai multor operatori de turism din Bucureºti - turiºtii vin în Moldova, trec prin Bucovina, se opresc la Piatra Neamþ ºi apoi pleacã în alte zone, spre Braºov, de exemplu“, a afirmat dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judeþean Neamþ.
De peste un secol, materialele arheologice aparþinînd culturii Cucuteni fascineazã lumea ºtiinþificã. Cultura Cucuteni, ultima mare culturã cu ceramicã pictatã din Europa, se întinde între cca. 3700-2500 Î.C., cuprinzînd trei faze de evolutie: Cucuteni A, A-B ºi B, fiecare cu mai multe etape. Purtãtorii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuinþe destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare, ºi se ocupau, pe lîngã vînãtoare ºi cules, cu agricultura ºi cu mesteºuguri casnice (þesut, olãrit, confecþionare de unelte). Îmbinînd diverse moºteniri (fondul local precucutenian, influenþe sudice din cultura Gumelniþa ºi estice din cultura Petreºti), comunitãþile cucuteniene au dezvoltat o civilizaþie care poate sta cu cinste alãturi de cele mai strãlucite manifestãri ale perioadei eneolitice din Asia Anterioarã. Elementul caracteristic al acestei culturi îl constituie ceramica pictatã tricrom (alb, roºu ºi negru), care dovedeºte un desãvîrºit simþ al culorii ºi al formelor. Cucutenienii par sã fi fost, în general, oameni paºnici, deºi prezenþa lor în aºezãri situate pe înãlþimi protejate prin pante abrupte ºi ºanþuri de apãrare dovedesc fie existenþa unor ciocniri puternice între comunitãþile vecine, fie faptul cã se pregãteau pentru a preîntîmpina atacul unor populaþii venite de la distanþã. Atacurile s-au intensificat spre faza finalã, cînd în zona ocupatã de cucutenieni au pãtruns triburi de stepã venite dintr-o zonã mai îndepãrtatã - zona esticã - cu un alt mod de viaþã ºi care au contribuit, pînã la urmã, la dispariþia Culturii Cucuteni.
|
Autentificare
