Cercetãri arheologice pe trei ºantiere, în 2006
Anul acesta, specialiºtii Complexului Muzeal Judeþean Neamþ vor continua cercetãrile pe trei dintre ºantierele arheologice mai vechi.
„Vom continua sãpãturile la Poduri-Dealul Ghindaru, un ºantier mai vechi - prima descoperire arheologicã a fost fãcutã acolo în 1980. Vor mai fi, probabil, în primã fazã, sãpãturi ºi la Lunca-Vînãtori ºi Roºiori-Dulceºti. Dacã va fi vreme bunã, vor fi deschise mai multe ºantiere arheologice - anul trecut, vremea ne-a deranjat foarte mult ºi nu am putut desfãºura activitate decît pe un singur ºantier. ÃŽn plus, sîntem dispuºi sã efectuãm, la cerere, sãpãturi de eliberare a terenurilor de sarcinã arheologicã“, a declarat doctor Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Judeþean Neamþ.
Cercetãrile sistematice desfãºurate de arheologi pe ºantierul de la Poduri-Dealul Ghindaru au scos la ivealã sute de obiecte de o bogãþie ºi o calitate deosebitã, din cadrul tuturor nivelelor de locuire succedate într-un interval de aproximativ douã milenii, începînd din eneolitic (Precucuteni II ºi III, Cucuteni A, A-B ºi B) ºi pînã în epoca bronzului (culturile Jigodin ºi Costiºa). Aici au fost descoperite douã din cele mai vechi complexe de cult de acest fel din preistoria Europei, cunoscute în literatura de specialitate sub numele de „Soborul Zeiþelor“ ºi „Sfînta Familie“, dar ºi numeroase alte capodopere ale artei decorative ºi figurative cucuteniene (dintre care circa 50 constituind piese de tezaur). Poduri-Dealul Ghindaru a fost consideratã drept una din cele mai importante staþiuni preistorice de pe continent, purtãtoarea în timp a vestigiilor celei mai strãlucite civilizaþii europene a timpului sãu: cultura Cucuteni.
|